Comisia Europeană a hotărât: Pensiile militare sunt pensii speciale

Comisia Europeană a declarat că plafonul de 9, 4% din PIB pentru pensii face parte din măsura reforma sistemului public de pensii și că un obiectiv al noii legislații convenit prin PNRR este ”menținerea stabilă pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele publice de pensii existente) la 9,4% din PIB, inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit”.

„Ne așteptăm ca România să continue să lucreze la implementarea acestei reforme, pe care o vom evalua în contextul viitoarelor cereri de plată ale României”, a explicat Comisia Europeană întrebată dacă Guvernul a solicitat în mod oficial înlocuirea plafonului de pensii de 9, 4% din PIB cu un alt mecanism de referință, așa cum a anunțat premierul Nicolae Ciucă după o vizită la Bruxelles.

Stirile PROTV

Irakul vrea să permită căsătoria fetelor în vârstă de numai nouă ani. „Va da părinților dreptul de a-și vinde fiicele”

RomaniaTV

BNR lansează o nouă monedă. Va fi pusă în circulație de luni, 16 decembrie

Comisia a mai precizat că o etapă specifică (215), care trebuie parcursă la sfârșitul anului 2022, „se referă la revizuirea pensiilor speciale, care includ pensiile militare.”

Comisia Europeană a decis în privința pensiilor militarilor

Premierul Nicolae Ciucă a declarat pe 27 octombrie, după mai multe întâlniri la Bruxelles inclusiv cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, că a discutat ajustarea unor jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și înlocuirea limitei de 9,4% din Produsul Intern Brut pentru pensii.

„Am prezentat că există acea limită de 9,4% în PNRR pentru bugetul de pensii și am convenit că este posibilă înlocuirea acestui indicator cu un altul care să țină cont de studiul Băncii Mondiale și de un indicator de disciplină financiară”, a precizat el.

Ministrul Muncii Marius Budăi declara pe 24 octombrie că din cauză că „unii au scris în PNRR termene care din punct de vedere juridic nu există în România, şi anume pensii speciale”, s-a spus foarte clar că şi pensiile militare intră acolo şi asta este interpretarea Comisiei Europene.

„Din păcate, alţii au scris în PNRR termene care din punct de vedere juridic nu există în România, şi anume pensii speciale. (..) Din cauza acelei interpretări a unui termen inexistent juridic, s-a spus foarte clar că şi pensiile militare intră acolo, asta e interpretarea Comisiei Europene. Noi am spus că pensiile militare, repet, nu sunt pensii speciale, avem foarte mulţi din militarii rezervişti care s-au încadrat, din păcate, şi la acele măsuri de sprijin pe care le-am avut în decursul acestui an”, a arătat Budăi.

Ministerul Muncii lucrează la un scenariu de reformare a pensiilor speciale bazat pe recomandările Băncii Mondiale, pe care Economedia.ro le-a prezentat în exclusivitate încă din octombrie. Deocamdată nu există un acord politic în coaliția PSD-PNL-UDMR pentru o versiune finală a proiectului de reformă asumat prin PNRR.

Modificările față de actuala legislație se vor aplica cel șase mari categorii de pensionari speciali: magistrați, diplomați, funcționarii parlamentari, personal aeronautic civil, personalul auxiliar din instanțe și angajații Curții de Conturi.

•  Vârsta de pensionare să ajungă treptat la 65 de ani. Vârsta de pensionare ar urma să crească cu câte 6 luni / an timp de zece ani, astfel încât să se ajungă la cei 65 de ani ceruți de Banca Mondială
• Vechimea în specialitate necesară pensionării să fie de minimum 30 de ani
• Pensia să fie calculată ca 65% din media veniturilor brute pe 5 ani consecutivi, la alegere din ultimii 10 ani de activitate
• La procentul de 65% din media salariilor se va ajunge treptat de la actualul 80%, în zece ani

Reforma pensiilor speciale

Reamintim că pentru judecători și procurori, Banca Mondială a recomandat revizuirea dreptului de a se pensiona la orice vârstă cu 25 sau mai mulți ani de activitate profesională. Cerința de 25 de ani ar trebui să fie crescută treptat până la 30 de ani și ar trebui introdusă o cerință privind vârsta minimă de pensionare. Această vârstă ar trebui să fie crescută treptat până la 60 sau 65 de ani, mai arată instituția internațională.

În plus, pensia netă inițială nu poate depăși 100% din salariul net al persoanei în anul pensionării.

Aceste modificări nu se vor aplica pensiilor militare (poliție, militari, servicii secrete), dat fiind că Banca Mondială a recomandat ca acestea să nu fie modificate în condițiile războiului din Ucraina.

Reforma pensiilor speciale este un jalon asumat de România în cadrul Planului de Redresare și Reziliență (PNRR) și care trebuie adoptat până la finalul acestui an. Banca Mondială este consultantul însărcinat să propună reforme. Dacă România nu îndeplinește acest jalon, riscă să piardă următoarea tranșă din PNRR.

De remarcat că până acum coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR nu și-a asumat nici o decizie politică legată de reforma pensiilor speciale. Un proiect de lege apărut pe surse în presă și dezmințit de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției a dus la apariția unui val de pensionări printre magistrați.