Pe data de 10 martie, o dronă de recunoaștere de producție sovietică, a căzut la Zagreb, după ce a trecut deasupra României și Ungariei. Potrivit comisiei de anchetă, aceasta transporta o bombă de aviație, care a explodat la contactul cu solul.
Oficialii Parchetului din Zagreb au anunțat astăzi, 13 aprilie, că bomba nu conținea explozivi, ci o substanță care nu a putut fi identificată.
Bomba de aviație originală ar fi conținut în jur de 45 de kilograme de TNT
Maiorul Mile Tomic din Comandamentul forțelor armate, a transmis că, la locul prăbușirii dronei, au fost găsite resturile unei bombe de aviaţie OFAB 100-120 şi ale unei rachete AVU-ET 350F, ataşată de partea frontală a bombei.
Bomba originală ar fi trebuit să conţină între 40 şi 46 de kilograme de TNT.
Anchetatorii din Croația au stabilit faptul că a existat o explozie, fără îndoială, și că bomba de aviație conținea o substanță cu energie înaltă, însă neconvențională, care s-a descompus integral în momentul exploziei, lucru care împiedică, astfel, identificarea sa.
Care ar fost conținutul bombei
După o analiză în detaliu asupra fragmentelor metalice, s-a arătat faptul că drona care a survolat deasupra României și Ungariei a căzut pe pământ din cauza unei defecțiuni a parașutei.
Totuși, Ivana Bacic, expert în explozivi, a explicat că nu au fost găsite urme de explozivi comerciali sau militari, precum trinitrotoluen (TNT), ci o pulbere organică neconvențională, care s-a descompus, la momentul exploziei, în format gazos, astfel încât nu a fost posibilă identificarea acesteia.
Aproape 100 de mașini au fost avariate în urma exploziei
Anchetatorii au precizat că un număr de 96 de mașini au fost avariate în urma exploziei care s-a produs lângă lacul Jarun din Zagreb, iar pagubele sunt estimate la 600.000 de kune (86.000 de dolari).
Ei au refuzat să spună cine ar fi putut trimite drona şi în ce scop, afirmând că subiectul face parte dintr-o anchetă a Ministerului Apărării.
Procurorul Jurica Ilici de la Parchetul din Zagreb a spus că acest caz este unul grav la adresa securităţii ţării.
Anchetatorii nu au dezvăluit ținta dronei care conținea o bombă de aviație
Președintele Comisiei de apărare a Parlamentului croat, Franko Vidovici, a apreciat că parchetul nu a transmis nimic neașteptat despre incident, singura surpriză fiind faptul că drona nu era încărcată cu explozivi, ci cu o substanță neidentificată, de origine organică.
Anchetatorii nu au vrut să dezvăluie ținta intenționată a dronei sau cine a lansat-o, însă Ungaria a anunțat la vremea respectivă, că drona Tupolev TU-141 fusese depistată în spațiul aerian ungar, după ce fusese detectată deasupra Ucrainei și intrase prin spațiul aerian al României.
Drona a trecut prin România și Ungaria
Drona care a explodat a zburat la altitudinea de 1.000 de metri și s-a prăbușit la sol, după 7 minute după ce a pătruns în spațiul aerian croat, la două săptămâni de când armata rusă invadase Ucraina. Înainte de prăbușirea sa în Zagreb, drona a zburat prin România și Ungaria, ambele țări membre ale NATO.
„Se va face o analiză detaliată cu aliaţii noştri din NATO pentru a vedea ce s-a întâmplat. Bineînţeles, nu suntem mulţumiţi de reacţia ţărilor vecine care au observat obiectul zburător mult mai devreme, fără a reacţiona. Dacă ar fi fost detectat la timp, nu am fi fost astăzi aici”, declara la acel moment ministrul croat al Apărării, Mario Banozic.
Declarația Ministerului Apărării Naționale după ce drona a trecut prin România
Drona a trecut pe deasupra României timp de trei minute, iar ”evoluția” în spațiul aerian național nu a permis utilizarea altor măsuri, transmitea MApN.
„Sistemul de supraveghere a spațiului aerian al României a reperat joi, 10 martie, un obiect aerian de dimensiuni reduse, cel mai probabil de tip aeronavă fără pilot (dronă), care a evoluat în spațiul aerian național pentru o perioadă de timp foarte scurtă, sub trei minute.
Aeronava a intrat în spațiul aerian al României, venind dinspre Ucraina, în jurul orei 23.23 și a părăsit spațiul aerian național în jurul orei 23.26, îndreptându-se către Ungaria.
Evoluția acestui obiect aerian pentru un timp foarte scurt în spațiul aerian național, viteza ridicată, înălțimea de zbor redusă, asociate cu relieful accidentat și condițiile meteo de la acel moment, nu au permis utilizarea altor măsuri procedurale pentru identificarea în zbor a acestui obiect aerian”, a transmis atunci Ministerul român al Apărării.