Constantin Boștină – o proiecție politică pentru alegeri și dincolo de alegeri

SRS:
Domnule Constantin Boștină, suntem în plină campanie electorală pentru turul 2 al alegerilor prezidențiale și, în loc ca votanții să asculte și să aleagă între programe prezidențiale, asistăm la atacuri cel puțin ciudate din partea candidatului Nicușor Dan, dar și a susținătorilor lui, promovate și de o parte a presei aservite. Se afirmă, de exemplu, că depășirea pragului de 5 lei în cursul valutar ar fi cauzată de calificarea în turul 2 a lui George Simion.
Cum comentați dumneavoastră această încercare de a inocula populației votante o asemenea inepție, clar generată de un politicianism vizibil, clamat de un politician cu o slabă cultură și pregătire politică?

Constantin Boștină:
Ca președinte fondator al unei Asociații de Studii și Prognoze Economico-Sociale ale României, înființată acum 22 de ani, și totodată director general al revistei ECONOMISTUL, publicație cu 35 de ani de activitate continuă începând cu luna iunie 1990, eu privesc această situație a creșterii cursului leu/euro nu ca o consecință a calificării lui George Simion în turul 2 al cursei pentru alegerea Președintelui României, ci categoric ca un efect al destructurării accelerate a economiei naționale românești în ultimii 10–15 ani.
Cauza principală a acestei destructurări este slăbirea constantă a autorității și rolului statului român și al instituțiilor sale: Parlament, Președinte, Guvern, Justiție, autorități teritoriale, reprezentare diplomatică externă și diplomație economică internațională.
Ca efect al slăbirii autorității instituțiilor statului, s-a produs și se produce în continuare distrugerea sectoarelor de bază ale industriei românești, neglijarea agriculturii și industriei alimentare, slăbirea instituțiilor bancare românești cu capital autohton (cu o ușoară revenire în ultimii ani), creșterea prețurilor și scumpirea costurilor de producție și a vieții cotidiene.
Dacă analizăm câteva cifre oficiale:

RomaniaTV

S-a decis în Guvern, se aplică OBLIGATORIU de la 1 iulie 2025. Sunt afectaţi aproapte toţi românii

Observatornews.ro

Cine vor fi miniştrii din Guvernul Bolojan. Un corporatist specializat în marketing, propus de USR la Apărare

• Datoria externă a României la sfârșitul anului 1989: 0 și excedent la balanța de comerț exterior: cca. 1,7 miliarde dolari;
• Datoria externă în decembrie 2024: 202 miliarde euro;
• Deficit bugetar estimat pentru 2025: cca. 235 miliarde lei;
• Dobânzi la credite externe: cca. 53 miliarde lei.
  Aceste cifre incontestabile, dar și demisia neinspirată a Guvernului Ciolacu, sunt cauzele reale ale presiunii asupra leului, și nu calificarea lui George Simion în turul 2 – cu atât mai mult cu cât George Simion și Partidul AUR nu au făcut parte din structurile de guvernare ale țării până în prezent.

SRS:
Dacă susțineți, documentat științific și nu partinic, că „furtuna” de pe piața valutară, financiar-bancară și economică este generată de politicile greșite ale guvernelor PSD, PNL, UDMR sau USR – împreună sau separat – și că o continuare a prezenței lor la guvernare ar arunca România, dintr-o criză politică ce a generat actuala criză bugetar-financiară, direct într-o gravă criză economică, ce credeți că ar trebui făcut imediat după alegerea noului președinte pentru a nu se apela la noi taxe și impozite, care ar genera adevărate „curbe de sacrificiu” pentru populație și o poziție dificilă a României în plan european și internațional?

Constantin Boștină:
Imediat după 18 mai 2025, în opinia mea, este necesară declanșarea – de către Parlamentul României și noul Președinte – a unei schimbări radicale a modului de guvernare a țării și a funcționării instituțiilor statului.
Cea mai bună soluție este, în opinia mea, formarea unui Guvern de Uniune Națională, care să fie suplu (cu un număr mai redus de ministere), dar eficient, în care toate partidele parlamentare să fie reprezentate proporțional cu numărul de parlamentari.
Fiecare partid ar trebui să-și propună miniștrii pentru ministerele repartizate, iar Parlamentul și Președintele să vegheze ca miniștrii propuși să fie persoane cu pregătire solidă și experiență în domeniu – nu politicieni de profesie.
Parlamentul și Președintele trebuie să ceară noului Guvern să vină de urgență în fața Legislativului cu un program de guvernare care să înceapă cu mobilizarea resurselor interne și reducerea drastică a împrumuturilor externe și interne (de la bănci și populație).
Băncile trebuie lăsate să finanțeze economia și populația, iar deponenții motivați să investească în economie, nu să contribuie – prin titluri FIDELIS sau TEZAUR – la plata datoriei externe.
Un exemplu: în locul majorării taxelor și impozitelor, trebuie crescut gradul de colectare a TVA de la 65% la cel puțin 80%, aplicarea strictă a obligațiilor fiscale pentru toate firmele, în special pentru multinaționale, respectarea angajamentelor din contractele de privatizare, majorarea redevențelor, și stimularea repatrierii capitalurilor românești din străinătate pentru a fi investite în producție sau alte sectoare.
De asemenea, este necesară reducerea masivă a cheltuielilor publice cu investiții neproductive și a salariilor din administrația publică.
De exemplu: dacă în Franța, Germania, Belgia, Austria sau Danemarca salariul mediu din administrația publică este între 90–110% din media pe economie, în România este de peste 150%!
Prin urmare, singura categorie de salariați care ar trebui să fie solidară cu un „sacrificiu” pe termen scurt sunt funcționarii publici. Înghețarea salariilor acestora la nivelul lunii ianuarie 2024 ar aduce economii de aproximativ 25 miliarde lei pe an.

SRS:
Câștigătorul turului doi va găsi pe 19 mai o Românie cu un Guvern interimar, un Parlament fără o majoritate solidă, o economie în pragul unei crize economice profunde și, sigur, un popor divizat, cu inegalități sociale tot mai accentuate – deci cu sărăcie în creștere, educație tot mai precară și o imagine proastă în plan internațional.
Ce ar trebui să facă noul președinte în această situație? Poate el să repună România pe un drum normal? Și, dacă da, cum?

Constantin Boștină:
În primul rând, noul președinte trebuie să inițieze un proces de reconciliere națională, prin care să încurajeze partidele să lucreze împreună pentru binele public.
Apoi, împreună cu Parlamentul, trebuie să ceară noului Guvern prezentarea de urgență a unui program de guvernare axat pe reconstrucția economică și socială a țării.
Acest program ar trebui să includă măsuri de combatere a sărăciei, de sprijin pentru educație și sănătate, și de promovare a imaginii României în plan internațional.
Președintele nu trebuie să fie „jucător” sau „voiajor”, ci implicat activ în determinarea instituțiilor statului să-și îndeplinească atribuțiile. El poate deveni un factor de echilibru și de mobilizare, dacă își asumă rolul constituțional cu seriozitate.

SRS:
Majoritatea cetățenilor României doresc o schimbare.
Cum vedeți dumneavoastră schimbarea în programele celor doi candidați: George Simion și Nicușor Dan?

Constantin Boștină:
În primul rând, ambii candidați trebuie să își schimbe discursurile din dezbaterile publice: să renunțe la atacurile la persoană și să se concentreze pe soluții concrete pentru România.
Trebuie să arate cum vor acționa, în calitate de președinte constituțional, pentru o schimbare radicală a situației politice, economice, sociale, educaționale, sanitare și din domeniul justiției.
De asemenea, este esențială reglementarea răspunderii personale a magistratului pentru deciziile sale.
Președintele trebuie să fie un mediator, un arhitect al reconstrucției instituționale și morale a României, implicat dar echilibrat, determinat dar nu partinic.