În limba română apar adesea confuzii legate de forma corectă a anumitor cuvinte, după cum este și în cazul formelor corigent sau corijent. Deși ambele forme sunt folosite de multe persoane, numai una dintre ele este corectă.
Limba română este considerată una dintre cele mai grele limbi, motiv pentru care apar erori de scriere și pronunție în mod frecvent. Greșelile și confuziile de scriere și exprimare în limba română pot fi atribuite unui amestec de factori, incluzând educația, tehnologia, influențele regionale și contextul socio-cultural.
Corigent su corijent, cum se scrie corect
Limba română are multe cuvinte „capcană” care îi pun în dificultate pe vorbitori. Deși pe unele dintre ele le folosesc zilnic, puțini sunt cei care cunosc forma lor corectă. Tocmai de aceea, „corijent„ și „corigent” le dau multora bătăi de cap.
În fiecare zi, limba română le demonstrează tuturor că nu este deloc o limbă ușoară. Există mulți termeni care îi pun în dificultate chiar și pe cei mai pricepuți vorbitori.
Mari bătăi de cap le dau tuturor și formele „corijent” și „corigent”. Termenul face parte din câmpul lexical al școlii, însă, puțini știu care formă este acceptată și recunoscută de DOOM și DEX ca fiind cea corectă.
Cu toate acestea, trebuie precizat de la bun început că ambele variante sunt corect și exprimă același lucru. Așadar, atât corigent, cât și corijent, pot fi folosite fără probleme în tot felul de propoziții și fraze.
Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, cei doi termeni se referă la un „elev sau student care, la încheierea anului școlar, nu a obținut notă de trecerela una sau la două materii și care urmează să susțină toamna un nou examen la materia sau la materiile respective”.
Lucruri mai puțin știute despre limba română
Limba română folosește alfabetul latin, dar cu câteva diacritice specifice precum „ă,” „â,” „î,” „ș,” și „ț”. Acestea sunt importante pentru a distinge sunetele și sensurile cuvintelor.
Româna este una dintre cele mai vorbite limbi romanice din lume, cu peste 30 de milioane de vorbitori nativi. Aceasta este limba oficială a României și a Republicii Moldova, dar este vorbită și î comunități de români din întreaga lume.
Datorită sau din cauza istoriei sale tumultoase, limba română a fost influențată de mai multe culturi. Astfel că, în plus față de cuvintele de origine latină, în limba română se găsesc cuvinte cu origini slave, maghiare, turcești, franceze, germane și engleze, printre altele.
Limba română are o bogată tradiție literară și culturală, cu scriitori de renume mondial, precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Mircea Eliade, Eugen Ionescu și mulți alții. Limba noastră a dat lumii opere literare semnificative, inclusiv poezie, proză, teatru și filosofie.
De asemenea, în limba română apar în mod frecvent greșeli de scriere și de exprimare, iar printre cele mai des întâlnite sunt vroiam/voiam, unde e ste de menționat că forma de imperfect, persoana I, singural și plural a verbului „a voi” este voiam. Iar forma de imperfect, persoana I, singural și plural a verbului „a vrea” este vream.
O altă confuzie există și în alegerea formei corecte dintre decât și doar. Adverbele nu se pot folosi unul în locul celuilalt. Decât este folosit doar lângă verbele la forma negativă. Se folosește „decât” atunci când proproziția începe cu nu. „Doar” este folosit lângă verbele în formă afirmativă. Astfel că, pe lângă corigent sau corijent, mai sunt și alte confuzii în limba română care pot da bătăi de cap românilor.