Stiri medicale

Coronavirusul persistă în organism?

Publicat: 07 aug. 2020
_____ Vizualizări 0 Comentarii
Coronavirusul persistă în organism
Coronavirusul persistă în organism

Coronavirusul persistă în organism? Pe măsură ce milioane de oameni se recuperează de COVID-19, o întrebare fără răspuns este măsura în care virusul se poate ascunde la persoanele aparent recuperate. Dacă se întâmplă, acest lucru ar putea explica unele dintre simptomele persistente ale COVID-19 sau poate prezenta un risc pentru transmiterea infecției către alții chiar și după recuperare?

Ce este o infecție virală cronică sau persistentă?

O infecție cronică sau persistentă continuă luni sau chiar ani, timp în care virusul este produs continuu, deși în multe cazuri la niveluri scăzute. Frecvent, aceste infecții apar într-un așa-numit site privilegiat imunitar.

Ce este un site privilegiat imunitar?

Există câteva locuri în organism care sunt mai puțin accesibile sistemului imunitar și unde este dificil de eradicat toate infecțiile virale. Acestea includ sistemul nervos central, testiculele și ochiul. Se crede că avantajul evolutiv de a avea o regiune privilegiată imunitar este faptul că protejează un site precum creierul, de exemplu, de a fi deteriorat de inflamația care rezultă când sistemul imunitar combate o infecție, explica William Petri, profesor de medicina la Universitatea din Virginia, potrivit livescience.com.

Un site imunitar privilegiat limitează și proteinele care cresc inflamația. Motivul este că, în timp ce inflamația ajută la uciderea unui agent patogen, poate afecta și un organ precum ochiul, creierul sau testiculele. Rezultatul este un armistițiu neliniștitor în care inflamația este limitată, dar infecția continuă să se estompeze.

Coronavirusul persistă în organism? O infecție latentă versus o infecție virală persistentă

Există însă un alt mod în care un virus se poate ascunde în organism și reapare ulterior.

O infecție virală latentă apare atunci când virusul este prezent într-o celulă infectată, dar este inactiv și nu se înmulțește. Într-un virus latent, întregul genom viral este prezent, iar virusul infecțios poate fi produs dacă se termină latența și infecția devine activă. Virusul latent se poate integra în genomul uman – la fel ca și HIV, de exemplu – sau există în nucleu ca o piesă de ADN auto-replicant numită episom.

Un virus latent poate reactiva și produce virusuri infecțioase, iar acest lucru poate apărea de la câteva luni la zeci de ani după infecția inițială. Poate că cel mai bun exemplu în acest sens este varicela, care, deși aparent eradicată de sistemul imunitar poate reactiva și provoca herpes zoster decenii mai târziu. Din fericire, varicela și zosterul sunt acum prevenite prin vaccinare. A fi infectat cu un virus capabil să producă o infecție latentă inseamna să fii infectat tot restul vieții.

Coronavirusul persistă în organism? Cum devine un virus o infecție latentă?

Virusurile herpetice sunt de departe cele mai frecvente infecții virale care stabilesc latență.

Aceasta este o familie numeroasă de viruși al căror material genetic, sau genom, este codificat de ADN (și nu de ARN, cum ar fi noul coronavirus). Virusurile herpetice includ nu numai virusurile 1 și 2 ale herpes simplex – care cauzează herpes oral și genital – ci și varicela. După apariția latenței, pot apărea și alte virusuri herpetice, precum virusul Epstein Barr, cauza mononucleozei și citomegalovirusul, care este o problemă particulară la persoanele imunodeficiente.

Retrovirusurile sunt o altă familie comună de viruși care stabilesc latență, dar printr-un mecanism diferit de virusurile herpetice. Retrovirusurile precum HIV, care provoacă SIDA, pot introduce o copie a genomului lor în ADN-ul uman care face parte din genomul uman. Acolo virusul poate exista într-o stare latentă la nesfârșit la omul infectat, deoarece genomul virusului este copiat de fiecare dată când ADN-ul este replicat și o celulă se divizează.

Virusurile care stabilesc latență la om sunt dificile sau imposibil de eradicat pentru sistemul imunitar. Acest lucru se datorează faptului că în timpul latenței poate exista o producție redusă de proteine ​​virale în celula infectată, făcând infecția invizibilă pentru sistemul imunitar. Din fericire coronavirusurile nu stabilesc o infecție latentă.

Adauga un comentariu