Prima pagină » Sanatate » Stiri medicale » Covid-19: creierul îmbătrânește cu 10 ani
Covid-19: creierul îmbătrânește cu 10 ani

Covid-19: creierul îmbătrânește cu 10 ani

30 oct. 2020, 23:02,
în Sanatate

Cercetătorii de la Universitatea Yale din Statele Unite erau deja convinși că Covid-19 ar putea avea consecințe neurologice. Colegii lor de la Imperial College din Londra spun că virusul îmbătrânește creierul cu 10 ani.

Covid-19 este responsabil pentru simptome specifice – dificultăți de respirație, febră, tuse uscată. Dar, conform observațiilor medicilor, Covid-19 ar putea avea și consecințe neurologice la pacienți, caracterizate prin confuzie sau amețeli.

Dacă, pentru moment, stiința nu este sigură de nimic, studiile și statisticile par să indice într-adevăr un impact al coronavirusului Sars-Cov-2 asupra creierului și a sistemului nervos.

Creierul îmbătrânește cu 10 ani

Cercetătorii de la Imperial College din Londra au analizat rezultatele testelor cognitive a 84.285 de persoane care au contractat Covid-19 sau au bănuit că l-au contractat. Aceste teste au fost dezvoltate pentru a monitoriza progresul pacienților cu boala Alzheimer. Rezultatele acestui studiu, condus de prof. Adam Hampshire, de la Imperial College Brain Sciences Laboratory, indică faptul că pacienții care au suferit o formă severă de Covid-19, „au rezultate mai slabe la testele cognitive în mai multe domenii decât s-ar aștepta, având în vedere vârsta lor”. O scădere a performanței echivalentă cu o îmbătrânire a creierului de 10 ani.

Încă din aprilie, un studiu publicat în revista specializată JAMA Neurology a raportat că, din 214 de pacienți din Wuhan (China) cu Covid-19, 36% prezentau simptome neurologice. Dintre acestea: pierderea mirosului, dureri nervoase, convulsii sau chiar accidente cerebrovasculare (accident vascular cerebral).

Aceeași observație apare si în New England Journal of Medicine, unde medicii din Strasbourg au remarcat că, din 58 de pacienți cu Covid-19, 40 prezentau o agitație anormală, 26 sufereau de confuzie mentală și aproximativ o treime prezentau dezorientare, neatenție sau chiar mișcări slab controlate.

Coronavirusul ajunge într-adevăr la creier?

Echipa de cercetători de la Universitatea Yale (Statele Unite) condusă de profesorul Akiko Iwasaki, imunolog, este convinsă de acest lucru. Într-un nou studiu, acesta oferă dovezi că la unii oameni care pot avea predispoziții genetice sau o încărcătură virală ridicată, coronavirusul este capabil să invadeze celulele creierului. Prin duplicarea sa, priveaza celulele vecine de oxigen și le distruge, noteaza Top Sante.

Coronavirusul poate ajunge cu adevărat la creier? Nu este imposibil. În timpul epidemiei SARS (cauzată tot de un coronavirus, în 2002), oamenii de știință au putut demonstra că particulele virusului ar putea migra către creier. În cazul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (un alt membru al familiei coronavirus), virusul a fost detectat la șoareci, la nivel neurologic, fără a fi prezent în plămâni.

Cum se explica aceste daune neurologice? Ipoteza reținută în prezent de cercetători este cea a furtunii de citokine. Pe scurt: în fața infecției cu Sars-Cov-2, corpul ar declanșa o reacție de apărare disproporționată: prea extremă, ar putea duce la „supraîncălzirea” creierului și simptome neurologice specifice.

În aprilie, prof. Salomon a subliniat trei indicii. Uneori „virusul atacă creierul, deși nu a fost demonstrat”, uneori există iritații ale creierului „priren ca virusul traversează bariera osoasă între cavitatea nazală și creier” și, în cele din urmă, pot exista „modificări ale circulației cerebrovasculare”.

Coronavirusul și creierul: sfaturi ale experților

„Vechea idee că ar trebui să mergi la spital doar dacă ai probleme de respirație probabil că nu mai este valabilă”, spune Andrew Josephson, șeful departamentului de neurologie de la Universitatea din California, Statele Unite. Dacă vă simțiți confuz, dacă aveți probleme cu gândirea, acesta este un motiv întemeiat pentru a consulta un medic.

Dincolo de coronavirus, confuzia mentală, dezorientarea, agitația anormală, vertijul care nu trece, convulsiile sau chiar impulsurile nervoase (furnicături, șocuri electrice) pot trăda prezența meningitei sau chiar un accident vascular cerebral.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`
BZI - Editia Digitală - pdf
11 decembrie 2024
11 decembrie 2024