Prima pagină » Sanatate » Cremă de brusture făcută în casă! Cel mai bun tratament împotriva durerii lombare

Cremă de brusture făcută în casă! Cel mai bun tratament împotriva durerii lombare

07 aug. 2024, 09:28,
în Sanatate

Crema de brusture făcută în casă este cunoscută pentru efectele pe care le are împotriva durerilor de spate. Această cremă este făcută dintr-o plantă numită brusture care are efecte terapeutice și curative.

Crema de brusture făcută în casă se prepară foarte ușor și rapid, în doar două ore, după care se poate folosi pe corp pentru toate zonele în care simțiți durere dar mai ales pentru zona lombară.

Cremă de brusture făcută în casă

Pentru a obține această cremă de brusture aveți nevoie de o mână de frunze de brusture, 1 litru de ulei de gătit, poate fi ulei de măsline, seu de oaie, untură de porc, 5 picături de ulei esențial de eucalipt sau de mentă, o mână de sunătoare și o bucată de ceară de albine naturală.

Primul pas este să puneți frunzele de brusture în apă cu sare și bicarbonat pe care le lăsați 20 de minute după care se spală fiecare frunză, se clătește, se usucă pentru ca mai apoi să fie mărunțită.
Într-un ceaun se pune uleiul să se încălzească la foc mic, apoi puneți frunzele de brusture mărunțite la mână. Nu se folosește cuțit sau alt metal!

Din 15 în 15 minute amestecați frunzele cu o lingură de lemn. Când frunzele s-au topit se adaugă frunzele de sunătoare și după alte 15 minute se strecoară tot uleiul lăsând planta deoparte.
Se adaugă în uleiul strecurat ceara de albine și când s-a topit se pun la alegere 5 picături de ulei esențial de eucalipt sau ulei esențial de mentă. Se recomandă să se scoată frunzele înainte de a pune ceara de albine pentru a nu se întări ceara din plante cu ele.

Compoziția se pune în borcane de sticlă, spălate și uscate apoi se depozitează într-un loc răcoros. Apoi se lasă crema în forma ei naturală ca miros și consistență.

Proprietățile acestei plante

Brusturele, mai cunoscut și drept bruscălău, catfalan, lipan sau scaiul-oii, este o buruiană întâlnită peste tot în România și în lume, fiind o specie invazivă. Crește și până la 3 metri. Rădăcina și frunzele de brusture sunt comestibile. În trecut, ele erau consumate frecvent în Europa, dar acum fac parte în principal din bucătăria japoneză și cea coreană, în restul lumii fiind consumate mai mult pentru proprietățile lor curative. Totuși, brusturele, datorită proprietăților sale, a revenit recent în gastronomie ca parte a dietelor macrobiotice după cum s-a întâmplat cu rostopasca.

Frunza de brusture e considerată ca având beneficii pentru durerile de articulații, îmbătrânirea pielii, acnee și chiar dureri de stomac.  Unele dintre aceste beneficii ale brusturelui sunt confirmate și de știința modernă. De pildă, fibrele din rădăcina de brusture au capacitatea de a încorpora compuși toxici, inclusiv cei absorbiți pe cale orală, ușurând eliminarea acestora. Alte studii au indicat că rădăcina de brusture poate reduce formarea acidului litocolic, care este hepatotoxic și are chiar potențial carcinogen. Analizele au arătat că ea conține și mai multe tipuri de antioxidanți puternici, care protejează celulele organismului de acțiunea radicalilor liberi.

Brusturele este recomandat ca supliment persoanelor care suferă de afecțiuni stomacale, în principal ulcer, deoarece protejează mucoasa stomacală. De asemenea, dacă vă confruntați cu durere de spate sau de picioare, puteți folosi o cremă de brusture din comerț sau o cremă de brusture făcută în casă, cea din urmă este făcută doar cu ingrediente naturale și eficiente.

Donație lunară
Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Alătură-te comunității noastre de susținători
Donația ta lunară ne ajută să planificăm și să continuăm să informăm corect și echidistant
Donație singulară
Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Contribuția ta face diferența
Ne ajuți să rămânem independenți și să aducem informații de care ai nevoie
Articol recomandat
FOTO Ipoteză controversată despre dispariția lui Emil Gânj. Criminalistul Gabriel-Cătălin Butoi crede că fugarul ar putea fi mort
Criminalistul Gabriel-Cătălin Butoi lansează o ipoteză despre cazul Emil Gânj. Specialistul vorbește despre operațiunile de căutare și scenariul dispariției. La un an de la dispariția lui Emil Gânj, cazul bărbatului condamnat în lipsă la detenție pe viață pentru uciderea unei femei din localitatea Miheșu de Câmpie rămâne unul dintre cele mai complexe dosare de urmărire […]
Ipoteză controversată despre dispariția lui Emil Gânj. Criminalistul Gabriel-Cătălin Butoi crede că fugarul ar putea fi mort

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`
BZI - Editia Digitală - pdf
25 iunie 2026
25 iunie 2026