Tranziția de la școală la primul loc de muncă continuă să reprezinte una dintre cele mai dificile etape pentru tinerii din România. În timp ce numeroși absolvenți întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă potrivit pregătirii lor, angajatorii semnalează, la rândul lor, un deficit tot mai accentuat de personal calificat în sectoare esențiale ale economiei. În acest context, deputatul Cristina-Emanuela Dascălu, vicepreședinte al Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților, a adresat o întrebare parlamentară Ministerului Muncii, Familiei și Solidarității Sociale prin care solicită informații și măsuri concrete privind dezvoltarea programelor de ucenicie și facilitarea inserției profesionale a tinerilor.
Măsuri concrete pentru dezvoltarea programelor de ucenicie și integrarea tinerilor pe piața muncii
Demersul pornește de la constatarea că învățarea practică trebuie să ocupe un loc mult mai important în sistemul de educație și formare profesională. În numeroase state europene, programele de ucenicie au devenit una dintre cele mai eficiente modalități prin care tinerii dobândesc experiență profesională încă din perioada studiilor, iar angajatorii își pot forma viitorii specialiști în funcție de nevoile reale ale pieței muncii.
În documentul adresat ministrului de resort, deputatul face referire la Recomandarea nr. 208/2023 a Organizației Internaționale a Muncii privind uceniciile de calitate, document care încurajează dezvoltarea unor programe bazate pe competențe practice, colaborarea dintre instituțiile de învățământ și mediul economic, precum și crearea unor oportunități reale de angajare pentru tineri. Totodată, recomandarea pune accent pe accesul echitabil la formare profesională, pe sprijinirea grupurilor vulnerabile și pe evaluarea permanentă a eficienței acestor programe.
Prin întrebarea parlamentară, Cristina-Emanuela Dascălu solicită Ministerului Muncii o imagine clară asupra situației actuale a programelor de ucenicie din România. Sunt cerute date privind numărul programelor aflate în desfășurare, numărul beneficiarilor și domeniile economice în care acestea sunt implementate, dar și informații referitoare la rata de angajare a tinerilor după finalizarea perioadelor de ucenicie.
Un alt aspect important al demersului îl reprezintă colaborarea dintre școli, autoritățile publice și mediul de afaceri. Formarea profesională nu poate produce rezultate durabile fără implicarea tuturor actorilor relevanți, iar dezvoltarea unor parteneriate solide între sistemul educațional și angajatori este esențială pentru adaptarea competențelor dobândite de elevi și studenți la cerințele reale ale economiei.
Deputatul solicită, de asemenea, informații privind existența unei strategii naționale de implementare a recomandărilor Organizației Internaționale a Muncii, precum și măsurile pregătite pentru creșterea atractivității învățământului profesional și tehnic. În egală măsură, sunt vizate mecanismele de sprijin destinate tinerilor proveniți din mediul rural sau din comunități vulnerabile, pentru care accesul la programe de formare practică poate reprezenta o șansă reală de integrare profesională și socială.
În final, întrebarea parlamentară urmărește și modul în care sunt utilizate resursele financiare disponibile pentru aceste obiective, solicitând clarificări privind fondurile europene și naționale alocate în perioada 2025–2027 pentru dezvoltarea programelor de ucenicie și creșterea gradului de ocupare în rândul tinerilor.
Prin acest demers, deputatul Cristina-Emanuela Dascălu aduce în atenția autorităților o problemă care privește direct viitorul generațiilor tinere și competitivitatea economiei românești. Dezvoltarea unor programe de ucenicie moderne, bine finanțate și adaptate nevoilor pieței muncii poate contribui atât la reducerea șomajului în rândul tinerilor, cât și la diminuarea deficitului de personal calificat cu care se confruntă numeroase domenii economice. Pentru ca aceste obiective să devină realitate, este însă nevoie de politici publice coerente, de colaborare între instituții și de asumarea unor măsuri concrete care să transforme educația practică într-o prioritate națională.