Despre George Bacovia s-a spus initial ca e un poet simbolist, dar criticii au remarcat ulterior ca isi depaseste epoca, apartinand poeziei romane moderne. Se pare ca pseudonimul sau provine din limba latina Bachus via, unde insemna Calea lui Bachus, dar are legatura si cu denumirea orasului sau natal, Bacau.
Vezi si George Bacovia in perioada interbelica
Daca in primul sau volum, Plumb, publicat in 1916, imediat dupa ce carnagiul din primul razboi mondial, se dezlantuise, influenta poeziei simboliste era foarte vizibila, abia din volumele urmatoare, in Scantei galbene sau Comedii in fond, Bacovia descopera reteta poeziei moderne, apropiata de proza poetica. Criticii interbelici au vazut in Bacovia un neosimbolist (George Calinescu) sau „o bisericuta dintr-un lemn” (E. Lovinescu), un poet cu o materie poetica insuficienta.
Vezi si Lucruri pe care nu le stiai despre George Bacovia
Abia dupa cel de-al doilea razboi mondial, poezia sa este afiliata curentelor de gandire mai noi, fiind pusa in paralel cu teatrul absurdului (M. Petroveanu), cu anumite curente ale modernismului poetic, cu suprarealismul, dicteul automat, imagismul sau chiar expresionismul dar si cu scoli filozofice cum ar fi existentialismul (Ion Caraion) etc. Astfel, Bacovia ajunge unul dintre cei mai importanti poeti romani, devenind autorul care executa un urias salt canonic de la statutul de poet minor la cel de autor clasic al literaturii romane.