Cum afectează stresul cronic organismul

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Te enervezi tot timpul, uiți de lucruri importante și te simți complet copleșit? Este timpul să vă regândiți punctul de vedere asupra lucrurilor – consecințele stresului cronic pot fi mult mai grave decât credeți. Dar vi se pare că nu sunt.

Stresul este uneori denumit o stare sănătoasă: în timpul competițiilor sau al vorbirii în public, ajută la generarea de energie și concentrare suplimentară. Dar acest lucru este adevărat doar uneori. Principalele manifestări externe ale stresului cronic sunt acneea, căderea părului, durerile de cap, dificultăți de concentrare, oboseală, iritabilitate. Testele pe termen scurt pot aduce beneficii creierului, dar stresul cronic dăunează întregului corp.

Riscul de a dezvolta boli de inima creste

Glandele suprarenale secretă hormoni de stres precum cortizolul, adrenalina și norepinefrina. Ei călătoresc prin vase către inimă și o fac să bată mai repede, ceea ce crește tensiunea arterială și poate duce la dezvoltarea hipertensiunii. De asemenea, adrenalina dăunează vaselor de sânge, iar aceasta devine uneori prima etapă a dezvoltării aterosclerozei și contribuie la apariția plăcilor de colesterol. Mulți oameni încearcă să facă față stresului cu ajutorul obiceiurilor proaste – fumatul, alcoolul și mâncarea excesivă, toate acestea putând duce ulterior la infarct sau accident vascular cerebral.

Funcția creierului se deterioreaza

Nivelurile ridicate de cortizol în timp stimulează activitatea amigdalei, partea creierului responsabilă de sentimentele de frică. În același timp, funcția hipocampului, care este responsabilă de memorie și rezistență la stres, se deteriorează. În plus, cortizolul poate determina creșterea creierului. Acest lucru reduce dimensiunea cortexului prefrontal, care reglează concentrarea, luarea deciziilor și comunicarea cu ceilalți.

Astfel, stresul provoacă probleme de memorie și poate duce ulterior la dezvoltarea unor boli mai grave – depresie și chiar boala Alzheimer.

Digestia este afectată

Atunci când creierul recunoaște un semnal de stres, îl trimite către sistemul nervos intestinal. Acest lucru poate perturba procesul de digestie și poate duce la sindromul intestinului iritabil. Stomacul suferă și el: stresul își mărește sensibilitatea la acid și provoacă arsuri la stomac.

Apetitul crește

Prezența cortizolului în sânge poate afecta și cifra: acest hormon te face să îți dorești să consumi alimente bogate în calorii și carbohidrați. De aceea, primul lucru într-o situație dificilă este să vrei să mănânci ceva gustos. În plus, cortizolul favorizează formarea grăsimilor interne care înconjoară organele. Acesta este cel care se depune în interiorul abdomenului și îl strânge înainte, iar acest tip de grăsime nu este atât de ușor de scăpat.

Sistemul imunitar nu poate face față virușilor

Celulele de stres ajută organismul să lupte împotriva bacteriilor dăunătoare și să se vindece mai repede, dar stresul cronic afectează și sistemul imunitar. Stresul accelerează inflamația cronică și scade imunitatea, chiar și la cei care de obicei nu au nicio problemă cu aceasta. În primul rând, ca urmare a stresului cronic, se dezvoltă boli autoimune – adică organismul confundă celulele sănătoase cu o amenințare la adresa sistemului imunitar. În plus, cortizolul scade nivelul limfocitelor, astfel încât organismul în ansamblu devine mult mai susceptibil la infecții și boli.