Cum poate pierde România peste jumătate din finanțarea din PNRR și ce s-a ales de banii cu care trebuia să facem spitale, școli și căi ferate

Ceea ce la început de 2021 părea o șansă uriașă pentru România pentru a-și redresa economia și a face investiții pe care din bugetul propriu nu le-ar fi putut face prea curând, s-a transformat 5 ani mai târziu într-un eșec care nu este asumat de niciun ministru, partid sau guvern.

Planul Național de Redresare și Reziliență al României a fost răspunsul Uniunii Europene la criza economică produsă de pandemia de COVID-19 și ar fi trebuit să aducă în buzunarele statului român peste 29 de miliarde de euro. Din această sumă 14,2 miliarde erau granturi nerambursabile, iar restul sumei împrumuturi. Doar că ajutorul nu a venit fără condiții. România trebuia să facă mai multe reforme pentru a putea avea acces la această finanțare. Iar timpul ne-a dovedit că în aproape 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană nu am învățat să absorbim fondurile care ni se pun la dispoziție.

Deși la început entuziasmul a fost mare, nu a durat mult până la primele discuții despre posibile fonduri pe care România urma să le piardă din această finanțare. De fiecare dată era prezentată ca o situație izolată și se reiterau toate investițiile care se vor face în România cu banii din acest proiect.

14:35, 09 Apr 2026

FOTO Ce este un credit de investiții? Iată ce avantaje, dar și riscuri presupune!

13:45, 09 Apr 2026

FOTO Carduri educaționale 2026: 12.700 de elevi primesc bani în aprilie, alte mii de tichete sunt în procesare

Ce promiteau politicienii români în momentul lansării PNRR?

La momentul lansării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în 2021, premierul de la acea vreme, Florin Cîțu, promitea construcția a sute de kilometri de autostradă (în special A7 și A8) și investiții masive în infrastructura de sănătate prin construirea de spitale noi și modernizarea celor existente.

Nici președintele țării de la acea vreme, Klaus Iohannis nu a fost mai zgârcit în promisiuni cu privire la transformarea prin care va trece România odată cu absorția acestor fonduri: ”Acest plan ne oferă cel mai bun context pentru realizarea reformelor amânate atâția ani și care vor îmbunătăți viața românilor. PNRR este o oportunitate extraordinară și pentru sistemul de educație. Programul ”România educată” va beneficia de 4 miliarde de euro. Vom avea școli sigure, curate, vom investi într-o rețea de școli verzi și în sistemele de educație timpurie. De asemenea, ne propunem să investim 780 de milioane de euro în digitalizare școlară.”

De la această declarație, președintele s-a schimbat, dar sistemul de educație a rămas aproape la fel. De programul „România educată” nu s-a ales nimic, ci a rămas doar un slogan cu potențial.

Cristian Ghinea, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, care a coordonat elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României, vorbea în 2021 despre șansa pe care România o are cu acest proiect, dar și că asta implică multă determinare și seriozitate din partea statului român: „Planul include reforme de importanță majoră precum: reforma sistemului de pensii și a celui fiscal, cea a educației – inclusiv reforma guvernanței școlilor, reforma profundă a sistemului de asistență socială, încurajarea formalizării muncii. Pentru toate acestea este nevoie de efortul tuturor, schimbările așteptate presupun mai mult decât investiția unor bani. Un indicator va fi seriozitatea, profunzimea reformelor și a proiectelor pe componente. Ne aflăm într-un moment de restart ca națiune și, deși traversăm o perioadă dificilă, avem șansa să ne reașezăm.”

Câți bani a pierdut România din PNRR?

Șansă am avut, dar nu am profitat de ea. Astfel, până la 10 aprilie 2026, România a încasat aproximativ 10,8 miliarde de euro pentru PNRR, adică o treime din suma aprobată în septembrie 2021, arată datele la zi ale ministerului Investițiilor Europene.

În acești 5 ani, România a pierdut aproximativ 10 miliarde de euro pentru că nu a îndeplinit jaloane pentru care și-a asumat răspunderea la începutul proiectului. Doar în septembrie 2025, Guvernul a scos din PNRR proiecte de 62 de miliarde de lei pentru că nu mai aveau nicio șansă să fie terminate la timp. România a încercat să negocieze cu reprezentanții europeni pentru a prelungi termenul de 31 august 2026 pentru finalizarea tuturor lucrărilor pe bani din PNRR, dar Comisia Europeană a respins categoric această variantă.

Practic, am luat 10 miliarde, am pierdut alte 10 și mai avem alte 10 miliarde de euro pe care ar trebui să-I luăm de la Comisia Europeană în mai puțin de 5 luni. Însă, așa cum poate ne așteptam, sunt probleme și cu ultimele 10 miliarde.

„Există risc ridicat pentru o treime din cele 10 miliarde de euro pe care le mai are România de atras din PNRR”

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat pe 9 aprilie 2026 că o treime din suma 10 miliarde de euro pe care o mai are România de atras din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prezintă un risc ridicat.

El spune că România mai are de finalizat 179 de ținte și jaloane aferente cererilor de plată 5 și 6 din România. Din aceste ținte, 45 sunt aferente reformelor, iar 14 dintre ele sunt ținte cheie. Celelalte 134 de ținte și jaloane sunt aferente investițiilor. În acest context, ministrul vorbește despre 65 dintre aceste ținte și jaloane care sunt dificil de îndeplinit în timpul rămas.

„La fiecare dintre ținte, odată ce am identificat risc, discutăm cu ministerele de linie, să ne asigurăm de accelerare, dacă e nevoie de acte sau alte elemente”, a precizat Dragoș Pîslaru.

A cui e vina?

În ultimii 5 ani, ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost condus pe rând de 5 miniștri de la 4 partide diferite: Cristian Ghinea (USR), Dan Vîlceanu (PNL), Marcel Boloș (PNL), Adrian Câciu (PSD) și Dragoș Pîslaru (REPER).

Deși s-au acuzat în mai multe rânduri unii pe alții că nu au gestionat bine acest proiect, la final, vina este una colectivă. O coaliție formată din principalele partide de guvernământ din România nu a reușit să-și facă ”temele” la timp pentru a atrage miliarde lei euro nerambursabili.

Nu știm câte șanse ca aceasta vom mai avea. În prezent, guvernul României încearcă să acopere găurile din buget, iar investițiile de anvergură nu se află printre priorități, mai ales că nu știm până când va mai rezista actuala coaliție de guvernare și cum vor putea trece viitoarele proiecte de Parlament dacă nu va mai exista o majoritate.

Câți bani au luat din PNRR celelalte state europene?

Cât timp România s-a încurcat în comisii și grupuri de lucru, alte state europene au absorbit sume impresionate din PNRR. Până în aprilie 2026, Italia și Spania rămân țările care au atras cele mai mari sume din Mecanismul European de Redresare și Reziliență. Italia a depășit 190 miliarde de euro în granturi și împrumuturi, în timp ce Spania este la peste 70 de miliarde de euro.

Deși are un plan mai mic decât Italia sau Spania, Franța conduce la capitolul eficiență, având cea mai mare rată de absorbție din UE, de aproximativ 86% la finalul anului 2025.