Cum se face jintiţa ca la stână. Ricotta ciobanilor români

Probabil, te întrebi cum se face jintiţa la stână şi ce gust are. Ei bine, am căutat informaţii şi iată ce am aflat. Jintiţa e, de fapt, brânza închegată sub formă de bulgăraşi, cunoscută drept jintuială sau jantiţă. Uneori se bea, fiind destul de lichida la început. Totuşi, ea începe să fie uitată. Un echivalent al jintiţei ar fi brânza ricotta, originară din Corsica italiană.

Aceasta din urmă se prepară printr-o metodă similară cu jintiţa românească. Vorbim, de fapt, despre un produs secundar din lapte, care rezultă din fabricarea artizanală a untului. Să spunem că e un mix de zer gros, smântâna şi lapte prins.
Păstorii romani mulg oile, apoi strecoară laptele şi pun în el cheag, imediat ce transferă totul în ceaun. În momentul în care casul e turnat în pânză ori în tifon, e ridicat pe ceva înalt, ca să se scurgă. Ei bine, ce se scurge, adică zerul, e ingredientul principal pentru obţinerea jintiţei.

Ingrediente:

• zer de la prepararea brânzei

Mod de preparare pentru jintița ca la stână:

Pune zerul rezultat de la prepararea brânzei şi pune-l într-un vas de aramă. Ai grijă ca focul să aibă intensitate mică. Amestecă în vas cu ajutorul unei linguri de lemn, din când în când. Astfel, nu se va prinde de fundul vasului şi nici nu se va afuma. În momentul în care se formează la suprafaţă o compoziţie ca smântâna, groasă de aproximativ 1 centimetru, adun-o pe toate cu ajutorul unei site mari. Pune-o în alt vas. O poţi consuma caldă său rece. Cât timp e caldă, are gust dulce. După 3-4 zile va începe să se acrească. Atunci o poţi servi ca pe un iaurt. Pentru o atmosferă cât mai rustică, servește jintița împreună cu un păhărel de schinduc.

Ştiai că italienii menţionează, pe ambalajul de la ricotta, că nu e o brânză, ci un produs obţinut din zer? Se mândresc cu reţetă de ricotta corsicana, obţinută din zer de oaie, vaca, bivoliţă sau oaie. Pentru că are un conţinut destul de mic de grăsimi, e considerată ca fiind dietetică. Diferenţa faţă de jintiţa românească consta în incorporarea acidului acetic. În unele situaţii, acesta se înlocuieşte cu zeama de lămâie. Astfel, produsul e uşor de modelat, pentru a i se dă o formă atractivă din punct de vedere comercial.

Jintița – La loc de cinste

Acest fel de mâncare are rădăcini istorice, transmise din generaţie în generaţie. Jintiţa se foloseşte şi pentru diverse reţete. Spre exemplu, pune un litru la jintiţă la fiert. În momentul în care dă în clocot, adaugă mălai şi smântână. Lasă să fiarbă la foc domol, cam 20 de minute. Grăsimea din jintiţă va ieşi la suprafaţă, iar balmoşul e aproape gata.
Jintiţa se foloseşte şi pentru prepararea sarmalelor. Astfel li se dă o aromă şi mai bună. În compoziţia pentru sarmale pune lobodă, boia, bulion, restul ingredientelor necesare, dar şi 300 de grame de jintiţă.

Dacă mergi, spre exemplu, pe traseul Via Transilvanica, vei găsi, cu siguranță, păstori pricepuți în ale prepării jintiței. La fel și dacă ai vrea să vizitezi zona Vatra Dornei. Are multe obiective turistice, dar ideal este să mergi prin sate și să simți „atmosfera”.