D-Dimerii. Indicator important al trombozei – Laboratoarele Praxis

D-dimerii sunt mici fragmente proteice produse de corpul uman, atunci când un cheag de sânge se dizolvă în organism. D-dimerul este în mod normal nedetectabil sau detectabil la un nivel foarte scăzut, cu excepția situatiilor în care organismul formează și descompune cheaguri de sânge semnificative.

Coagularea sângelui, atunci când funcționează normal, este un proces important și esențial, care împiedică pierderea unei cantitati mari de sange atunci cand ne ranim. Când un vas de sânge sau un țesut este rănit și sângerează, organismul pornește un proces numit hemostază pentru a crea un trombus cu limitarea hemoragiei și oprirea sângerarii.

În timpul procesului de hemostază, organismul face fire dintr-o proteină numită fibrină, care se împletesc pentru a forma o rețea. Rețeaua de fibrina, impreuna cu un anumit tip de celule numite trombocite ajută la formarea cheagului de sânge, până când leziunea se vindecă.

Odată ce leziunea este vindecata și nu mai este nevoie de cheag, organismul produce o enzimă numită plasmină pentru a descompune cheagul în fragmente mici si a-l elimina. Aceste fragmente sunt cunoscute sub denumirea de produsi de degradare a fibrinei (PDF). D-dimerul este unul dintre acesti produși de degradare a fibrinei.

A avea un nivel ridicat de D-dimeri în sânge poate fi un semn al unei tulburări de coagulare a sângelui, deoarece nivelul de D-dimeri poate crește foarte mult atunci când se formeaza si se descompun  aceste cheaguri de sânge.

FDP/PDF este denumirea generală a diferitelor produse de degradare a fibrinei și fibrinogenului sub acțiunea plasminei, care reflectă în principal nivelul general de fibrinoliză al organismului.D-Dimerii fac parte din PDF, dar ei rezulta prin degradarea fibrinei stabilizate de factorul XIII, diferentiind astfel fibrinoliza de fibrinogenoliza.

Testul D-dimerilor are o valoare diagnostica mai mare decat PDF-urile, mai ales pentru CID si manifestarile trombotice.

Degradarea specifică a fibrinei (adică fibrinoliza) este mecanismul reactiv care răspunde la formarea fibrinei.Plasmina este enzima fibrinolitică derivată din plasminogenul inactiv. Plasminogenul este transformat în plasmină de catre activatorii plasminogenului. Principalii activatori ai plasminogenului sunt activatorul tisular de plasminogen (tPA) și pro-urokinaza, care este activată în urokinază de catre sistemul de contact al coagularii.În fluxul sanguin, plasmina este neutralizată rapid și specific de alfa-2-antiplasmină, limitându-și astfel activitate fibrinogenolitică și localizează fibrinoliza pe cheagul de fibrină. Pe cheagul de fibrină, plasmina degradează fibrina în diverse produse (adică, D-dimeri). Prezența acestor diferiți produși de degradare a fibrinei, printre care si D-dimerul , care este produsul terminal, este dovada că sistemul fibrinolitic a răspuns la activarea coagulării.

Testul D-Dimeri este cel mai adesea folosit petru:

– Tromboza venoasă profundă (TVP): tromboza venoasă profundă este un cheag de sânge, care se dezvoltă într-o venă profunda din organism. Cheagul poate bloca parțial sau complet fluxul de sânge. Majoritatea TVP au loc în partea inferioară a piciorului, coapsei sau pelvisului, dar pot apărea și în alte părți ale corpului, inclusiv în braț, creier, intestine, ficat sau rinichi. Din toate bolile trombotice, tromboza venoasă reprezintă aproximativ 70%, iar tromboza arterială reprezintă aproximativ 30%. Incidența trombozei venoase este mare, dar doar 11% – 15% pot fi diagnosticate clinic. Majoritatea trombozelor venoase sunt asimptomatice, ușor de omis și diagnosticate greșit și sunt cunoscute ca ucigașul tăcut. În screening-ul și diagnosticarea bolilor trombotice, detectarea D-dimerului și a PDF ca indicatori fibrinolitici sunt, de asemenea, deosebit de importante.

– embolia pulmonară (EP), coagularea intravasculară diseminată (CID), accidente vasculare cerebrale.

– sub acțiunea medicamentelor trombolitice (SK, UK, rt-PA etc.), trombii din vasele de sânge sunt dizolvați rapid, iar D-dimerul și PDF din plasmă sunt semnificativ crescute, timp de 7 zile. În timpul procesului de tratament, dacă doza de medicamente trombolitice este insuficientă și trombul nu este complet dizolvat, D-dimerul și FDP vor continua să fie la niveluri ridicate după atingerea vârfului; Cu toate acestea, utilizarea excesivă a medicamentelor trombolitice poate crește riscul de sângerare. Prin urmare, pentru pacienții cu boli trombotice, trebuie formulat un plan riguros de medicație și trebuie efectuată monitorizarea în timp real a coagulării plasmatice și a activității fibrinolitice pentru a înțelege doza de medicamente trombolitice. Se poate concluziona că detectarea dinamică a concentrațiilor de D-dimer și FDP înainte, în timpul și după administrarea medicamentelor trombolitice are o mare valoare clinică în monitorizarea eficacității și siguranței medicamentelor trombolitice.

– cercetările au arătat că nivelurile de D-dimer pot fi utilizate pentru a regla doza de heparină cu greutate moleculară mică (HBPM) și sunt un bun indicator pentru monitorizarea activării coagulării postoperatorii și prevenirea și tratamentul anticoagulării cu HBPM.

Factorii de risc pentru dezvoltarea cheagurilor de sânge inadecvate sau anormale includ:

–  o intervenție chirurgicală majoră sau ati suferit un traumatism,  imobilitatea prelungită, care poate include călătoriile lungi sau repaus prelungit la pat, pilule contraceptive sau terapie de substituție hormonală, sarcina sau nastere recenta, antecedente familiale, neoplasme, infectiile, boala coronavirus 2019 (COVID-19), obezitatea, bolile de inima, afectiuni hepatice, fumatul.

Valori de referinta – Laboratoarele Praxis masoara D-Dimerii prin metoda cantitativa de imunoturbidimetrie, cu valori normale de referinta de sub 0.55 mg/L.

Bibliografie

– Biomarkers and venous thromboembolism[J]. Arterioscler Thromb Vasc Biol，2009：332-336.

– Thrombosis and Hemostasis Group, Hematology Branch, Chinese Medical Association Chinese expert consensus on the diagnosis of disseminated intravascular coagulation (2017 version) [J] Chinese Journal of Hematology, 2017, : 361-363