Datele INS zguduie optimismul Guvernului: economia încetinește, iar riscurile cresc

INS a publicat datele privind evoluția Produsului Intern Brut din această toamnă, iar imaginea de ansamblu este una a unei economii care înaintează, dar fără energie, fără impulsurile necesare și într-un context extern dificil. PIB-ul a crescut cu 1,6% pe seria brută și 1,4% pe seria ajustată sezonier față de același trimestru din 2024, cifre pozitive, dar mult sub nevoile reale ale României.

Seria ajustată sezonier este varianta curățată de influențele care se repetă în fiecare an: agricultura care vârfuiește vara, construcțiile care scad iarna, comerțul care explodează în decembrie, industriile care intră în concediu în lunile de vară. Practic, INS ne arată ce se întâmplă cu economia dincolo de aceste fluctuații. Iar mesajul este clar: creșterea actuală este modestă.

În primele trei trimestre ale anului 2025, avansul economic a fost chiar mai slab, doar +0,8% brut și +1,4% ajustat. România nu este în recesiune, dar alunecă evident pe o pantă de încetinire, cu riscuri crescânde în spate.

Ce ține economia în viață

INS detaliază contribuțiile fiecărui sector la creșterea economică, iar tabloul este dezechilibrat:

Motoarele care încă funcționează:

• Construcțiile sunt campionul clar: cresc cu 8,5% și aduc +0,5 puncte procentuale la PIB. Rămân principalul beneficiar al investițiilor publice și al proiectelor PNRR.

• Agricultura bifează un +6,8% și generează +0,2 pp, un rezultat încurajator după ani marcați de secetă.

• IT&C avansează cu 2,9% (+0,2 pp), menținând un trend pozitiv, deși mai temperat decât în perioada de boom.

• Impozitele nete pe produs aduc și ele +0,3 pp, semn că statul a colectat mai mult din TVA, accize și alte taxe.

Sectorele care frânează economia:

• Serviciile profesionale, științifice și administrative scad cu 3,7%, afectând PIB-ul cu – 0,3 pp: un semn al încetinirii investițiilor private.

• Industria pierde 0,4% (-0,1 pp), confirmând problemele structurale: cerere externă slabă, costuri ridicate, competitivitate în scădere.

• Sectoare precum comerțul, transporturile, turismul ori imobiliarele abia se mișcă, fără impact real asupra economiei.

• Administrația publică, sănătatea, educația: ușor pe minus.

• Sistemul financiar și asigurările: -0,6%, în continuare sub presiune.

INS analizează și utilizarea PIB: consum, investiții, exporturi

Consumul populației crește lent (+0,5%), contribuind cu doar +0,3 pp la PIB. Inflația ridicată la servicii, încrederea redusă a consumatorilor și scăderea creditării apasă puternic.

Consumul public, în schimb, scade. Cheltuielile administrațiilor se reduc cu 1%, ceea ce trage economia în jos cu -0,2 pp, efect al austerității impuse de deficitul bugetar uriaș.

Formarea brută de capital fix crește cu +4,6% și aduce +1,2 pp la PIB. Este cea mai puternică contribuție pozitivă. Explicația: investițiile publice sunt la cote ridicate, alimentate de PNRR și fondurile europene.

Deși exporturile urcă cu 3,7%, importurile cresc și mai repede, cu 5,1%. Diferența generează o contribuție negativă de –0,8 pp. Practic, România pierde avuție în exterior.

Concluzia mare a INS: creștere, dar insuficientă și riscant de dependentă de stat

Economia nu este în recesiune, însă încetinește vizibil. Ritmul de +1,4% ajustat sezonier nu este capabil să:

• stabilizeze bugetul,

• reducă deficitul,

• apropie România de media UE,

• crească nivelul de trai în mod real.

Cel mai important semnal de alarmă: aproape toată creșterea economică vine din investițiile publice. Construcțiile și proiectele finanțate de stat reprezintă, practic, singurul motor activ.

Dacă finanțările din PNRR încetinesc sau dacă Guvernul reduce investițiile pentru a acoperi deficitul, economia riscă să rămână complet fără propulsie.