De ce nu avem un brand gastronomic de ţară. Iată ce spune un bucătar şef

Brand gastronomic de ţară. Chiar dacă avem mâncăruri gustoase şi lăudate de cele mai multe ori de către străinii care ne vizitează tara, România nu are un brand gastronomic de ţară. Mai exact, este vorba despre set de alimente sau feluri de mâncare specifice, pe care turiştii străini să le asocieze cu ţara noastră.

Micii româneşti, brand gastronomic

Italia o asociezi de cele mai multe ori cu pizza, în Franţa cauţi brânzeturi sau mâncare rafinată, iar în Portugalia găseşti fructe de mare. Ar putea fi asociată România cu micii româneşti? Din păcate acest brand se lasă aşteptat. Deocamdată, nimeni nu a depus proiecte pentru a promova eficient aceste mâncăruri.

10 milioane de euro, bani disponibili în acest scop la Ministerul Agriculturii, au rămas necheltuiţi.

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

„Cataplana cu peste şi fructe de mare, mariscos în portugheză… Niciodată nu trebuie să modifici reţetă de bază! Poţi să faci schimbări mici, dar toate ingredientele trebuie să rămână aceleaşi. Altfel trebuie să îi schimbi numele!”, a declarat Roberto Deus, bucătar-şef.

Noi avem 30 de feluri de sarmale, care nu le copiază pe cele turceşti sau arabeşti. Ar fi alegerea perfectă ca brand, crede bucătarul străin.

„Am crezut că Portugalia e cel mai mare consumator de porc, până să ajung aici. Acum îmi dau seama că e România, aveţi atâtea feluri cu carne de porc. Ador sarmalele! Şi mi se mai pare interesantă ciorba în pâine, cu carne afumată şi fasole”, spune Roberto Deus.

Brand gastronomic de ţară. Reţeta originală de mici, inclusă în lista celor tradiţionale

În 2013, Comisia Europeană a acceptat să includă reţetă originală de mici româneşti în lista celor tradiţionale. Asta nu înseamnă că, de atunci, s-a şi făcut ceva pentru a creşte notorietatea marelui nostru atu gastronomic.

Între timp, micii sârbilor devin tot mai faimoşi. Sunt mai subţiri, au adaos de ceapă, nu au bicarbonat şi se mănâncă fără muştar, dar sunt variaţiuni pe aceeaşi temă. La fel cum pleshkavitza, din Bosnia şi Croaţia, seamănă izbitor cu o chiftea uriaşă de burger.

Există însă un fel de “poliţie” a pleshkavitei, care asigură respectarea strictă a reţetei. Şi, practic, asta lipseşte în cazul nostru. ​

620 de milioane de euro, bani europeni, au început să fie cheltuiţi în aproape 8.000 de proiecte mici, care propun să construiască, în sfârşit, un brand gastronomic. Mici restaurante, fabrici de brânzeturi ţărăneşti, specialităţi afumate sau produse proaspete din carne.

„Noi finanţăm partea de procesare, de producţie efectivă. Şi facem ca lucrurile pe care acum le găseşti doar pe marginea străzii sau printre cunoscuţi să ajungă într-o manieră controlată, etichetată pe masă consumatorului”, a declarat preşedintele Grupului de Acţiune Locală, Alexandru Potor.

Efectul investiţiilor se va vedea, ce-i drept, abia peste câţiva ani, în recenziile lăsate de turiştii străini şi în numărul celor care aleg România pentru mâncare.