De ce nu se mai vaccinează românii? Sociologul Dan Petre: „Au mai multă încredere în pseudo și para-științe decât în știință”

Sociologul Dan Petre consideră că printre motivele ce îi determină pe români să nu se vaccineze se regăesc: neîncrederea populației în autorități, teama de reacții adverse, lipsa de încredere în vaccinuri sau nivelul scăzut de educație.

Dan Petre a precizat că alte motive care  accentuează lipsa dorinței de vaccinare sunt superstițiile și încrederea în pseudo și para-știință. Deoarece vaccinul este un produs definitoriu al științelor medicale, mulți români tind să refuze să se vaccineze anti-COVID-19.

„Studiile arată că principalul motiv îl reprezintă teama de reacții adverse ale vaccinului, urmată de lipsa de încredere în vaccinurile anti-Covid sau în vaccinuri în general”, a explicat sociologul Dan Petre.

Sociologul a mai spus că românii sunt împiedicați să se vaccineze și din cauza nivelului scăzut de educație științifică. El a menționat că există numeroase studii, care îi plasează pe români la începutul listei de persoane credincioase și superstițioase, dar și cu o încredere mare în pseudo și para-știință.

„Un alt motiv important îl reprezintă nivelul scăzut de educație științifică și gândire critică din societatea românească. Mai multe studii arată că românii sunt printre cei mai superstițioși și religioși din Europa si că au mai multă încredere în pseudo și para-științe decât în știință. Iar vaccinul este un produs definitoriu al științelor medicale”, a explicat sociologul Dan Petre, pentru G4media.ro.

Românii cred că sunt manipulați

Dan Petre spune că teama de manipulare joacă un rol important în decizia românilor de a se vaccina. De asemenea, el este de părere că rețelele sociale au o contribuție covârșitoare în ceea ce privește „amplificarea acestui tip de motivație”.

„Un alt motiv îl reprezintă suspiciunea de manipulare, temerea că informațiile privind vaccinurile anti Covid (și pandemie în general) sunt influențate de diverse persoane, organizații sau instituții (”sunt interese mari la mijloc”).

Consumul intens de rețele de socializare și aspectele disfuncționale ale acestora (ex. fenomenul de filtrare a informațiilor conform opiniilor deja existente, recompensarea/amplificarea știrilor senzaționale sau false/fake news în detrimentul celor descriptive, neutre etc.) contribuie considerabil la amplificarea acestui tip de motivație”, a mai adăugat el, potrivit sursei citate.

Românii nu au încredere în autorități

Sociologul este de părere că toate aceste motive ar putea fi incluse la neîncrederea în autorități, la modul general.

„Eu încadrez toate aceste motive în contextul lipsei de încredere structurală a unor segmente de populație în ceea ce numim în sens larg ”autoritate”.

Această lipsă de încredere generală, adesea difuză, se declină ulterior în funcție de caracteristicile sociografice (ex. nivel de educație, profesie, vârstă etc.) sau psihografice (ex. valori, trăsături de personalitate, motivații etc.) ale persoanelor respective în diverse forme de neîncredere.

Poate fi lipsă de încredere în existența sau gravitatea acestei boli, în medici, în vaccinuri, în ”autorități”/”cei de la conducere” (partide și oameni politici), în mass media. Sau pur și simplu în ceilalți în general”, afirmă sociologul, potrivit sursei citate mai sus.