Tradiția spune că se pune busuioc sub pernă în noaptea de dinainte de Bobotează, adică în noaptea de 5 spre 6. Fetele care nu sunt măritate trebuie să țină post în ajun de Bobotează, să se roage și să își pună sub pernă o crenguță de busuioc. Se crede că au șanse mari să își viseze alesul în această noapte.
Boboteaza este o sărbătoare ce reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. Prima mențiune despre existența Bobotezei datează din secolul al II lea, la Sfântul Clement Alexandrinul. La început, Boboteaza era prăznuită în Răsărit împreună cu Nașterea Domnului, pe data de 6 ianuarie, iar în Apus a fost adoptată din secolul al IV-lea. Tot în secolul al IV-lea au fost despărțite cele două mari sărbători.
De ce se pune busuioc sub pernă de Bobotează
Boboteaza este ultima zi a ciclului sărbătorilor de Anul Nou, marcată în calendarul creștin de celebrarea Botezului Domnului. Este dedicată purificării mediului înconjurător, în special a apelor, de forţele malefice. Sărbătoarea cuprinde motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: local se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în noul an, se deschide cerul şi vorbesc animalele.
Conform tradiției, fetele care vor să își viseze ursitul trebuie să ceară preotului un fir de busuioc sfințit pe care să îl pună sub pernă. De asemenea, se psune că busuiocul este un element vegetal care are puteri speciale și este folosit în descântece de dragoste și de măritiș. În acest fel, fata care postește, se roagă înainte de somn și pune firul de busuioc sub pernă în Ajunul Bobotezei are șanse mari să-și viseze alesul în această noapte.
Mai este un obicei tot pentru tinerele necăsătorite care trebuie să mănânce o turtă sărată de făină chiar înainte de somn. Dacă visează un bărbat care îți aduce apă ca să potolească setea, acela va fi alesul tău. Tot fetele singure își pun pe inelar un fir de lână roșu sau o verighetă împrumutată sub pernă pentr a-și visa ursitul.
Care sunt cele ma cunoscute tradiții și superstiții
În Ajunul Bobotezei se spune că cei care nu mănâncă și nu beau nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate și binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului. În Ajunul Bobotezei, se obișnuia să se pregătească o masă bogată, care era sfințită de preot, cu 12 feluri de mâncare.
În localitățile așezate pe malul unui rău, pe malul Dunării sau pe țărmul mării, se obișnuiește ca preotul, cu ocazia slujbei care se face, să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece. Pentru a o aduce înapoi, dar după cruce câțiva flăcăi. În toate bisericele ortodoxe, preoții fac o agheasmă, cu care „botează” apele, oamenii, animalele și casele.
De asemenea, această sărbătoare este astfel și o sărbătoare dedicată purificării naturii și mai ales a apelor, de forțele râului. Se crede că în aceste zile animalele vorbesc și capătă puteri neobișnuite. Prin urmare, tradiția spune că se pune busuioc sub pernă în noaptea de dinainte de Bobotează, adică în noaptea de 5 spre 6.