De ce timpul se mișcă încet pentru unii și rapid pentru alții

Celulele cerebrale obosite pot distorsiona sentimentul trecerii timpului, potrivit unui nou studiu. În cazul în care creierul a fost expus la același interval de timp exact de prea multe ori, neuronii sau celulele creierului sunt supraestimulate și se declanșează mai rar, arată studiul. Cu toate acestea, percepția noastră asupra timpului este complicată și mulți alți factori pot explica, de asemenea, de ce timpul se mișcă încet pentru unii și rapid pentru alții.

Abia foarte recent am început să înțelegem modul în care creierul nostru percepe timpul. In 2015, cercetătorii au găsit primele dovezi ale neuronilor a căror activitate fluctuează odată cu percepția noastră asupra timpului. Dar nu era clar dacă acești neuroni, găsiți într-o regiune mică a creierului numită girus supramarginal (SMG), păstrau timpul exact pentru creier sau creau o experiență subiectivă a timpului.

Iluzie de timp

În noul studiu, cercetătorii au folosit o „iluzie de timp” pe 18 voluntari sănătoși pentru a-și da seama. Ei au legat participanții la o mașină funcțională de imagistică prin rezonanță magnetică care măsoară activitatea creierului prin detectarea modificărilor fluxului sanguin.

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

Voluntarii au trecut apoi printr-o perioadă de „adaptare”, în care li s-a arătat un cerc gri pe un fundal negru, fie pentru 250 de milisecunde, fie pentru 750 de milisecunde, de 30 de ori la rând.

După aceasta, participanților li s-a arătat un alt cerc pentru o anumită perioadă de timp, ca „stimul de testare”. Li s-a spus apoi să asculte zgomotul alb pentru o anumită perioadă de timp și au fost întrebați dacă stimulul testului a fost mai lung sau mai scurt decât zgomotul alb. Au folosit zgomotul alb ca referință, deoarece un stimul auditiv nu este afectat de adaptarea vizuală, dar stimulul testului vizual este.

Cercetătorii au descoperit că, dacă stimulul testului a fost similar ca lungime cu stimulul de adaptare ca durată, activitatea în girusul supramarginal a scăzut. Cu alte cuvinte, neuronii din acea regiune au tras mai puțin decât atunci când au fost expuși pentru prima dată la cercul gri.

De ce timpul se mișcă încet pentru unii și rapid pentru alții

Ideea este că această repetare „obosește neuronii”, care sunt sensibili la acea durată de timp, a declarat autorul principal Masamichi Hayashi, neurolog științific la Centrul de informații și rețele neuronale de la Institutul Național de Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Japonia. Dar „alți neuroni care sunt sensibili la alte durate [erau] încă activi”.

Această diferență de nivel de activitate a denaturat percepția participanților asupra timpului, a spus acesta pentru Live Science. Dacă este expus la un stimul mai lung decât durata la care creierul a fost adaptat, participantul a supraestimat timpul și, dacă este expus unui stimul mai scurt, participantul a subestimat timpul.

Acest lucru ne poate distorsiona simțul timpului în lumea reală. De exemplu, un public la un concert de pian se poate adapta la un tempo muzical.

„Este posibil ca publicul să vă simtă tempo-ul muzical subiectiv mai lent decât este de fapt după ce a fost expus la o muzică cu un tempo mai rapid, chiar dacă redați muzica la tempo-ul corect”, a spus Hayashi.

„Dar nu putem spune în acest moment că oboseala neuronilor a cauzat percepția distorsionata asupra timpului, deoarece studiul nostru a arătat doar o corelație între oboseala neuronilor și distorsiunea timpului subiectiv, a spus el. Următorul nostru pas este să examinăm relația de cauzalitate.”

Constatările au fost publicate pe 14 septembrie în revista JNeurosci.