De la șoim al patriei la pioner. Iată etapele parcurse de copii în sistemul comunist

Șoim al patriei era o organizație comunistă a copiilor preșcolari și școlari, în vârstă de 4 – 7 ani, înființată în anul 1976, după modelul organizației „Octombriștilor” din Uniunea Sovietică. Prin crearea acestei organizații se urmărea cunoașterea de către copii a tradițiilor luptei poporului nostru, a clasei muncitoare și prețuirea realizărilor istorice.

Nicolae Ceaușescu a inventat în 1976 organizația „Șoimii patriei”, prin care copiii erau îndoctrinați și înregimentați în sistemul comunist. Scopul acesteia era educarea copiilor într-un spiritual față de Partidul Comunist Român și dictator. Șoimii aveau obligația de a recunoaște fotografiile cu Nicolae și Elena Ceaușescu.

Ce este un șoim al patriei?

În 1976, în plin elan dictatorial, Ceușescu visa o societate uniformizată sub principiile comunismului și se pregătea să crească și să educe tinere generații în spiritul societății socialiste.

Elevii de școală generală fuseseră deja înregimentați în uniformele de pioneri, iar elevii de liceu jurau deja credință patriei și slavă conducătorului iubit din uniformele de UTC-iști.

Singurii copii din sistemul de învățământ pentru care nu fusese creată încă o formă de înregimentare sub stindardul Partidului Comunist Român erau cei din ciclul preșcolar.

În 1976 lui Ceaușescu i-a venit ideea înființării organizației „Șoimii Patriei”, prima organizație din țările aflate sub comunism, care înregimenta copiii cu vârste cuprinse între 4 și 7 ani.

Decizia a fost luată la Congresul educației politice și al culturii socialiste, în domeniul muncii ideologice, politice și cultural educative. În viziunea lui Nicolae Ceaușescu, micuții care nu știau nici să scrie și nici să citească urmau să-și aducă și ei contribuția la creșterea „societății socialiste multilateral dezvoltate”. Iată cât este bursa socială pentru elevi și studenți în zilele noastre.

Organizația Șoimii patriei, împreună cu Organizația Pionerilor și Uniunea Tineretului Comunist, urmau să completeze procesul de educare a tinerei generații pe care Ceaușescu o visa ca o generație matură de comuniști convinși.

Uniforme pentru șoimi

Uniforma pentru fetițe era alcătuită din fustița albastră sau pantalon albastru, bluză portocalie cu epoleți , fundă roșie cu tricolor, pălărie albastră și ciorapi albi. Nu lipsea ecusonul cu însemnele organizației. Băieții aveau pantaloni albaștri, lungi sau scurți, bluză portocalie cu epoleți, fundă roșie cu tricolor, șapcă albastră, ciorapi albi și ecuson.

Înscrierea la grădiniță era urmată de festivitatea de intrare în organizație. Festivitățile erau adevărate evenimente la care se prezentau nu doar părinții și rudele copiilor, ci și reprezentanții organelor de partid și de stat.

Pionerii erau cei care înmânau grupelor de șoimi ai patriei însemnele organizației. Fiecare șoim primea insigna și fiecare grădiniță avea drapelul organizației. De la eveniment, nu lipseau momentele de poezie și cântec dedicate Partidului Comunist Român.

Intrarea în organizație nu se făcea fără jurământ de credință. Copiii de 4 ani erau puși să jure: „Eu, Şoim al Patriei, mă angajez poporului credinţă să-i păstrez, să fiu cinstit şi drept, oricând, să apăr şi să cânt acest pământ.”

Bancurile și glumele pe seama creației dictatorului prin care copiii în vârstă de 4 ani erau îndoctrinați să preslăveascul comunismul nu au întârziat să apară;  „Jur cu mâna pe fundiţă/ Şi cu fundul pe oliţă/ Să cresc mare şi voinic/ În intuneric şi în frig/ Fără să mănânc nimic!” Aceasta fiind varianta de banc a jurământului făcut de orice șoim al patriei, glumă cu care românii făceau haz de necaz în regimul trecut.