Decizie de ultim moment în Coaliție! Cine plătește nota de plată a tăierilor bugetare

După zile întregi de negocieri aprinse și schimburi de replici între liderii partidelor aflate la guvernare, Coaliția a ajuns la un compromis privind reducerea cheltuielilor bugetare. Decizia, conturată în cadrul ședinței de luni, 16 februarie, vizează aplicarea unei scăderi de 10% a cheltuielilor salariale din ministere și instituții publice, însă nu în mod uniform, așa cum se discutase inițial.

Surse politice participante la discuții susțin că s-a renunțat la varianta unei „tăieri în bloc”, în favoarea unei formule diferențiate. Mai exact, domeniile considerate esențiale sau sensibile din punct de vedere social vor fi protejate de măsurile de austeritate.

Domeniile protejate de tăieri

Conform înțelegerii de principiu, sănătatea, educația, ordinea publică, siguranța națională și cultura nu vor fi afectate de reducerile anunțate în pachetul de reformă administrativă. Argumentul invocat în timpul negocierilor a fost acela că aceste sectoare asigură funcționarea de bază a statului și orice diminuare abruptă a resurselor ar putea genera blocaje sau tensiuni sociale majore.

Un punct sensibil al discuțiilor a fost educația. În cele din urmă, s-a făcut o delimitare clară între învățământul preuniversitar și cel universitar.

Școlile și liceele nu vor suporta nicio reducere bugetară în acest an. Practic, sistemul preuniversitar este scos integral din calculele privind diminuarea cheltuielilor salariale. Decizia vine pe fondul temerilor legate de posibile proteste și de impactul direct asupra elevilor și cadrelor didactice.

În schimb, învățământul superior va intra sub incidența măsurilor, însă cu aplicare amânată. Reducerile vor fi puse în practică începând cu 1 octombrie, pentru a permite universităților să își ajusteze bugetele și să evite dezechilibrele financiare bruște. Varianta a fost prezentată drept un compromis menit să ofere timp pentru reorganizare și planificare.

Cum se va calcula reducerea de 10%

Un alt punct intens negociat a fost baza de calcul a tăierilor. Conform surselor, s-a stabilit că ministerele care au operat deja reduceri de personal sau ajustări salariale până în noiembrie 2025 nu vor fi obligate să aplice din nou întreaga cotă de 10%.

Reducerea va fi calculată cumulativ. Dacă o instituție a diminuat deja fondul de salarii cu 3% sau 4%, va trebui să acopere doar diferența până la pragul stabilit. Noiembrie 2025 devine astfel luna de referință pentru evaluarea eforturilor deja făcute.

Mai mulți miniștri ar fi argumentat în ședință că instituțiile pe care le conduc au trecut deja prin restructurări și că o aplicare rigidă a noii ținte ar crea dezechilibre suplimentare. Formula adoptată încearcă să introducă un principiu de echitate între ministere, fără a abandona obiectivul general de reducere a cheltuielilor.

Presiunea deficitului și miza politică

Negocierile au loc într-un context bugetar complicat, marcat de un deficit ridicat și de angajamentele asumate în fața partenerilor europeni privind consolidarea fiscală. Guvernul și-a asumat încă de la începutul anului că va eficientiza aparatul administrativ și va reduce costurile.

În același timp, liderii coaliției au încercat să evite măsuri care ar putea genera costuri politice majore, mai ales în sectoare cu impact direct asupra populației. De aici și lista de excepții care protejează domeniile cu potențial exploziv din punct de vedere social.

Forma finală a actului normativ urmează să fie stabilită după încheierea ședinței și definitivarea detaliilor tehnice la nivel guvernamental. Până atunci, compromisurile rămân fragile, iar discuțiile pot suferi ajustări de ultim moment.