Deputatul AUR de Iași, Silviu Gurlui, despre riscul real de blackout în România: „Trebuie luate măsuri urgente”

România se apropie periculos de o zonă critică de instabilitate energetică, avertizează deputatul AUR de Iași, prof. univ. dr. Silviu Gurlui.

În plină tranziție către surse regenerabile, sistemul electric național este expus riscului de blackout, mai ales în zilele cu vânt și soare abundent, când energia fotovoltaică și eoliană ajunge să acopere până la 70% din consum. Lipsa unor mecanisme de echilibrare – precum baterii grid-forming, reglaje rapide sau centrale de rezervă – poate duce la dezechilibre critice, similare celor care au provocat recent pene masive de curent în alte țări europene.

„ROMÂNIA: ÎNDRĂZNIM SĂ IGNORĂM RISCUL DE BLACKOUT? În timp ce România accelerează tranziția către energie regenerabilă, riscul de instabilitate a sistemului electric devine tot mai real. Lipsa măsurilor de echilibrare riscă să ducă la scenarii de blackout asemănătoare cu cel din Spania, de ieri!

1. Situația actuală a producției electrice (2025):
În zilele de primăvară–vară cu soare și vânt, PV + eolian pot acoperi 60–70% din cererea națională.
Energia sincronizată (hidro, nuclear, gaz) scade proporțional, uneori sub 40%.

2. Zona critică – de ce este periculos?
●Praguri critice de frecvență:
Normal: 49,8 – 50,2 Hz,
Avertizare: 49,5 – 49,8 Hz sau 50,2 – 50,5 Hz,
Risc sever de blackout: sub 49 Hz sau peste 51 Hz.
●Capacitate sincronizată minimă necesară pentru stabilitate:
Minim 20–25% din totalul producției trebuie să fie surse cu inerție reală (hidro, nuclear, termocentrale).
●Situația România 2025:
Zile de vârf solar și eolian → sursele sincronizate scad sub pragul de 25–30%.
Riscul sistemic apare ori de câte ori energia regenerabilă depășește 70% din total fără compensare (baterii, reglaj rapid, hidro în pompaj).

3. Ce se poate întâmpla? Exemplu numeric:
Dacă în vârf avem:
●4000 MW regenerabil,
●2000 MW convențional,
●un dezechilibru brusc de 500 MW (ex: nor rapid peste sudul țării) provoacă:
Calcul variație de frecvență: Delta f = delta P * f0 / 2 *H*(S sincron)
unde
Delta P = Pm- Pe (500 MW)
Pm – puterea exercitata mecanica asupra rotor turbina
Pe- puterea electrica absorbita de sarcina sistemului
H = constanta de inertie (~ 5 sec)
S sincron = puterea totala a surselor cu rotor (intertiale) = nuclear, hidro, termocentrale (2000 MW)
fo= frecventa de 50 Hz
Delta f = 500 *50 /( 2*5*2000) = 1.25 HZ ( teoretic, echivalent sistem)
În mai puțin de 1 secundă, frecvența ar putea sări de la 50 Hz la peste 51,25 Hz → declanșare automată de protecții, load shedding, risc de blackout regional sau național.

4. Când este riscul cel mai mare?
aprilie-septembrie, orele 11-15, weekenduri si de sărbători,
zile senine si vint puternic, consum scazut.

5. Concluzie:
●România risca zona critică de risc in viitorul apropiat daca Puterea sincrona scade! (hidro, termo, nuclear)
●Cu regenerabile care domină producția și fără baterii grid-forming instalate la scară națională,
●Fără un reglaj inteligent al producției și sarcinii,
●Orice incident minor (nor, oprire de parc eolian, avarie de transport) poate declanșa căderi de frecvență majore.

Măsuri urgente necesare:
●Instalarea retele electronice cu funcție grid-forming, + baterii, + etc
●Păstrarea minimă a centralelor hidro și termocentrale active în regim de sprijin,
●Reglaje automate de frecvență rapide în rețea,
Adaptarea reglementărilor ANRE și Transelectrica pentru limitarea injectării nesusținute.
Fără echilibru și inerție de siguranță, ne putem apropia de un prag al instabilității sistemice”, a transmis deputatul AUR de Iași, prof. univ. dr. Silviu Gurlui.