Comisia parlamentară pentru constituționalitate, care a investigat întâlnirea dintre Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, solicită plenului CCR să analizeze comportamentul șefei instituției și să dispună eventuale sancțiuni. Recomandarea este inclusă în raportul final al comisiei, document care a fost adoptat și aprobat ulterior de plenul Senatului.
Ancheta parlamentară a vizat întâlnirea desfășurată pe 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Discuția dintre Ilie Bolojan, premier la acel moment, și Simina Tănăsescu nu a fost anunțată public. Ulterior, cei doi au susținut că au abordat exclusiv aspecte administrative, legate de solicitarea CCR privind obținerea unui sediu.
Ce măsuri cer parlamentarii împotriva Simonei Tănăsescu și a lui Bolojan
Comisia condusă de senatoarea Cosmina Cerva, din grupul parlamentar PSD, a formulat mai multe propuneri în urma verificărilor. Cea mai importantă vizează sesizarea plenului Curții Constituționale pentru examinarea conduitei Simonei Tănăsescu, prin raportare la obligațiile legale care le revin judecătorilor constituționali.
Mai exact, membrii comisiei cer ca plenul CCR să stabilească dacă au existat încălcări ale prevederilor articolului 64 din Legea nr. 47/1992 și, în cazul în care sunt constatate abateri, să aplice sancțiunile prevăzute de lege. Totodată, se solicită ca instituția să prezinte public rezultatele verificărilor și explicații suplimentare despre întâlnirea cu Ilie Bolojan.
O altă solicitare se referă la secretarul general al Curții Constituționale. Comisia dorește ca plenul CCR să analizeze motivele pentru care acesta nu s-a prezentat la audierile parlamentare și să verifice dacă absența sa reprezintă o abatere disciplinară. În cazul confirmării unor nereguli, raportul recomandă declanșarea procedurii disciplinare și aplicarea eventualelor sancțiuni.
Nici Ilie Bolojan nu a fost ocolit de concluziile anchetei. Comisia propune sesizarea Comisiei juridice a Senatului pentru declanșarea unei cercetări disciplinare împotriva acestuia, invocând refuzul de a răspunde solicitărilor parlamentarilor și neprezentarea la audierile la care fusese convocat în repetate rânduri.
Scandalul întâlnirii din 14 august ia amploare
Demersul este fundamentat pe prevederile Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, care reglementează situațiile în care persoanele chemate în fața unei comisii de anchetă refuză, fără justificare, să ofere informațiile solicitate.
Raportul mai conține o propunere importantă: parlamentarii din Camera Deputaților și Senat ar urma să analizeze modificarea legislației referitoare la persoanele care ignoră convocările comisiilor de anchetă sau refuză să transmită documentele și informațiile cerute.
Inițiatorii consideră că actualele prevederi trebuie consolidate, astfel încât comisiile parlamentare de anchetă să aibă o autoritate mai mare și să își poată exercita atribuțiile în mod eficient.