Într-un moment în care performanța școlară ar trebui să fie un motiv de mândrie și strategie națională, patru elevi olimpici români au decis să ia atitudine față de modificările propuse de Ministerul Educației privind regulamentul olimpiadelor și concursurilor școlare.
Luni, 20 octombrie, ministerul a pus în consultare publică un nou proiect de regulament, care, deși păstrează numărul total de locuri pentru etapa națională, ridică pragul minim de calificare de la 40% la 60% din punctajul maxim. O schimbare ce pare minoră în cifre, dar care, potrivit elevilor, riscă să afecteze profund accesul la performanță și motivația tinerilor care investesc ani de muncă și pasiune în studiul aprofundat al disciplinelor preferate.
„Dorim să ne exprimăm îngrijorarea și dezacordul față de intenția Ministerului Educației de a reduce semnificativ numărul de elevi calificați la etapa națională a olimpiadelor școlare. Simțim că, prin aceste măsuri, olimpicii sunt priviți nu ca o investiție în viitorul țării, ci ca o povară bugetară. Olimpiadele nu reprezintă o cheltuială, ci una dintre cele mai eficiente forme de investiție pe care statul o poate face – o investiție în tineri cu potențial excepțional, în viitorii cercetători, inovatori și lideri ai dezvoltării economice”, se arată în scrisoarea deschisă adresată ministerului.
Deputatul AUR Cristina-Emanuela Dascălu critică această inițiativă
Deputatul AUR Cristina-Emanuela Dascălu critică această inițiativă: ”Documentul elevilor, redactat înainte de publicarea proiectului oficial, a stârnit numeroase reacții în mediul educațional datorită restrângerii motivației elevilor de a se autodepăși.”
Reacția elevilor ar trebui să ridice un semnal de alarmă Ministrului Educației privind situația pe care o va crea. Deși ministerul insistă că „numărul de locuri rămâne neschimbat”, creșterea pragului de la 40% la 60% ar putea, în practică, să limiteze accesul elevilor la etapele superioare. Într-un sistem în care diferența de câteva puncte separă uneori excelența de marginalizare, această ajustare poate însemna pierderea unor talente care nu dispun de aceleași resurse educaționale, dar care au potențial excepțional.”
”Sensul de olimpiadă nu ar trebui să ne scape din vedere – demonstrarea excelenței abilităților. Este o punte către viitor și dezvoltare, nu o reducere de costuri. Primul pas a fost tăierea burselor, în prezent se dorește diminuarea numărului de elevi participanți la olimpiade. Viitorul ce ne va mai aduce?”, precizează deputatul Dascălu.
Pentru a înțelege impactul real al modificării, este important de precizat că, potrivit metodologiei actuale, în București, primul clasat din fiecare sector se califică direct la etapa națională. În plus, regulamentul permitea până acum înscrierea elevilor cu rezultate imediat sub pragul câștigătorilor, cu condiția de a obține minimum 40% din punctajul maxim la etapa județeană sau de sector. Noul proiect ridică acest prag la 60%, ceea ce reduce semnificativ șansele de acces pentru elevii care se află foarte aproape de vârful ierarhiei, dar care nu ating noul barem.
”În esență, disputa nu este doar despre cifre, ci despre filozofia educației pe care România dorește să o promoveze. Este performanța un drept rezervat doar celor mai privilegiați sau o oportunitate care trebuie încurajată și susținută, indiferent de contextul de proveniență? Se dorește a fi pusă importanță mai mare pe buget si economii sau pe dezvoltarea educațională a unei națiuni?”, întreabă doamna deputat.
Prin scrisoarea lor, elevii nu cer privilegii
”Prin scrisoarea lor, elevii nu cer privilegii, ci recunoaștere și șanse corecte. Ei cer ca munca lor – a celor care petrec ore în șir studiind, cercetând, visând la descoperiri și performanțe – să fie văzută ca o investiție în viitorul intelectual al țării. Într-o lume în care competența devine o monedă prețioasă, România are nevoie de fiecare tânăr care crede, speră, cuteză la aduce o contribuție țării sale.”, precizează Cristina-Emanuela Dascălu.
”Într-o Românie divizată de narative prefabricate și adevăruri artificiale, singura soluție este reprezentată de educație. Reducerea educației la cifre și bugete diluează eforturile de creștere intelectuală a tinerei generații.
Reamintesc faptul că funcția de Ministru al Educației presupune creșterea nivelului educației, pe toate palierele sale. Inițiative precum tăierea burselor și scăderea numărului de elevi la olimpiade nu își au locul în instrumentarul unei funcții ce dorește creșterea calității educative”, concluzionează deputatul Dascălu.
Rămâne de văzut dacă Ministerul Educației va alege să transforme acest moment într-un dialog autentic cu elevii săi sau într-o nouă dezamăgire care alimentează sentimentul de neputință al unei generații ce merită, poate mai mult ca oricând, să fie ascultată.