Deputatul Silviu Gurlui susține că spuma de pe râul Jijia arată prezența unor substanțe chimice în apă

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Deputatul Silviu Gurlui a efectuat o verificare pe teren în comuna Vlădeni, pentru a observa starea râului Jijia. El a explicat că spuma albicioasă și densă de pe apă indică prezența unor compuși chimici cu funcție tensioactivă, adică substanțe care modifică proprietățile apei. În mod normal, bulele mici din apă se sparg repede, dar în prezența acestor poluanți ele devin stabile și nu se mai sparg, ceea ce produce spuma vizibilă pe râu.

„Desigur, astăzi am fost din nou în comuna Vlădeni, pentru a revedea situația de pe Jijia. Consistența spumei, „granulația” bulelor – de dimensiuni mici –, precum și culoarea și nuanțele acesteia indică prezența unor compuși chimici cu funcție tensioactivă. Aceștia afectează o proprietate esențială a lichidelor: tensiunea superficială.
În apa curată, tensiunea superficială este ridicată, iar milioanele de bule de aer (mici), formate prin amestec, turbulență sau căderea apei, se sparg rapid. În schimb, în prezența acestor poluanți, tensiunea superficială scade, iar pelicula de lichid care înconjoară bula de aer devine mai elastică și mai rezistentă, chiar și pentru bulele foarte mici.
Astfel, bulele devin extrem de stabile – nu se mai sparg. Exact acest fenomen este vizibil în imaginile din teren.
Densitatea mare de bule fine determină reflexia și retroîmprăștierea luminii, rezultând acel aspect alb difuz sau ușor colorat, în funcție de compoziția chimică. Este un efect similar cu cel observat în zăpadă sau în nori. Intensitatea acestui fenomen depinde atât de temperatura apei, cât și de concentrația substanțelor tensioactive.
Este posibil să avem și un efect micelar: moleculele tensioactive se organizează în jurul particulelor organice și interacționează simultan cu apa. Acest proces conferă spumei un aspect mai discontinuu, diferit de situația în care predomină doar agenții tensioactivi (care ar genera o spumă uniformă și continuă).
Un aspect important observat: spuma colectată într-un recipient rămâne stabilă timp de multe ore. Mai mult, aceasta captează și concentrează impuritățile din apă – poluanți, compuși organici și microparticule. Practic, spuma funcționează ca un „filtru” natural, în care se acumulează o parte semnificativă din poluare.
Din acest motiv, este posibil ca apa din aval să fie ușor mai curată, datorită acestui efect de auto-organizare. Colectarea spumei ar putea avea chiar un efect temporar de ameliorare a situației.
Totuși, pentru concluzii ferme sunt necesare investigații sistematice, în timp și în multiple puncte de monitorizare. Jijia își are originea în zona de graniță (Ucraina) și, pe parcursul a peste 200 km, poate acumula diverse tipuri de poluanți, deșeuri sau substanțe tensioactive”, a menționat deputatul Silviu Gurlui.

„Episod de poluare severă în zona Vlădeni (Iași) pe Jijia. Imaginile surprinse astăzi pe râu indică fără echivoc o degradare accentuată a calității apei. Se observă o spumă persistentă, fină și stabilă, necaracteristică fenomenelor naturale, precum și o peliculă galben-bej cu structură marmorat-fluidă, specifică unei încărcări organice ridicate. În același timp, separarea clară între masele de apă sugerează existența unui aport punctual de poluant.
Din punct de vedere fizico-chimic, aceste caracteristici sunt compatibile cu deversări de ape uzate insuficient tratate, prezența de tensioactivi (detergenți) și posibil aport provenit din activități industriale sau agricole. Un astfel de episod poate conduce la scăderea oxigenului dizolvat, afectarea gravă a faunei acvatice, dezechilibre majore în ecosistem și chiar riscuri de contaminare pe lanțul trofic.
Solicit public intervenția urgentă a Gărzii Naționale de Mediu și a Agenției pentru Protecția Mediului pentru verificări în teren, identificarea sursei și aplicarea măsurilor legale. Astfel de situații nu pot fi ignorate sau tratate superficial. Apa nu este doar o resursă, ci un sistem viu, iar ceea ce vedem aici reprezintă un semnal de alarmă major”, a transmis Silviu Gurlui pe 21 martie 2026.