BZI LIVE

LIVE VIDEO – Despre descolarizarea Romaniei, elitele și conștiința națională, cultura, idei si mentalitati in lumina reflectoarelor Studioul BZI LIVE alaturi de Mircea Platon, scriitor, istoric respectiv redactor-sef al celebrei si valoroasei reviste „Convorbiri literare” – FOTO

Publicat: 06 dec. 2020

Luni, 7 decembrie 2020, începând cu ora 15.00 în Studioul BZI LIVE este programată o interesantă şi provocatoare ediţie despre deşcolarizarea României, elitele și conștiința naționala, cultura, idei şi mentalităţi în lumina reflectoarelor alături de Mircea Platon, istoric, intelectual respectiv redactor-şef al celebrei şi valoroasei reviste „Convorbiri literare”! Despre toate acestea, proiecte culturale pe care le are în prim-plan, detalii despre ultimele numere publicate ale istoricei reviste a României, realităţi din societatea contemporană se va mai dialoga alături de acesta.

„Deşcolarizarea României. Scopurile, cârtitele şi arhitecţii reformei învăţământului românesc”

De reliefat că, anul acesta, scriitorul Mircea Platon a publicat valorosul şi incitante volum
„Deşcolarizarea României. Scopurile, cârtitele şi arhitecţii reformei învăţământului românesc”,
Colecţia „Istoria Mentalităţilor”, Editura Ideea Europeană”. Despre lucrare, autorul sintetizează: „Northrop Frye, vorbind despre o >, atrăgea atenţia încă de la sfârşitul anilor ’60 – ani în care s-au extins la scară largă multe dintre experimentele şi ingineriile sociale importate şi în România după 1989 – asupra importanţei protejării continuităţilor structurale, a liniilor de forţă culturale ale unei societăţi”.

„Secole la rând, omul occidental a fost sporit şi civilizat de instituţiile sale”

Mai departe, Mircea Platon arata că: „Adevăratul fundament al acestui sentiment al continuităţii timpului era, cred, sentimentul continuităţii instituţiilor sociale. Secole la rând, omul occidental a fost sporit şi civilizat de instituţiile sale: doar continuitatea naţiunii, a bisericii, a clasei sale sociale, a partidului, a genealogiei sau a breslei sale dădea vieţii sale o dimensiune de mai mare importanţă. Pierderea încrederii în permanenţă acestor instituţii, sau, mai degrabă, în presupunerea că sunt cumva mai bune tocmai pentru că sunt permanente, a adus după sine o criză de stranie versatilitate. Nu e o criză politică sau intelectuală, sau religioasă: e toate aceste lucruri la un loc, o criză a spiritului. […] Motorul continuităţii instituţiilor sociale este continuitatea cunoaşterii şi a procesului de învăţare şi, într-o epocă în care proiecţiile sociale nu se mai bucura de loialitatea nimănui, nu putem decât să ne întoarcem la această sursă a lor”.
„România trecută printr-un comunism atroce pentru continuităţile istorice şi un post-comunism haotic şi iconoclast”
Nu în ultimul rând, autorul atrage atenţia că: „Ceea ce a făcut procesul de reforme > ale învăţământului românesc a fost, într-o ţară zguduită din temelii că România trecută printr-un comunism atroce pentru continuităţile istorice şi un post-comunism haotic şi iconoclast, tocmai să ne rupă legătura cu acea sursă a proiecţiilor sociale/ instituţiilor permanente care e continuitatea cunoaşterii şi a învăţării. Ne-a tăiat cu inconştienta sau cu sadism, deci, cu perversitate, ultima şansă de a redeveni o societate normală”
„Elitele și conștiința națională. De la naționalitatea genetică la personalitatea națională: Despre rolul elitelor în articularea conștiinței naționale”

Un alt volum interesant al lui Mircea Platon apare în anul 2017, la Editura Contemporanul din București, „Elitele și conștiința națională. De la naționalitatea genetică la personalitatea națională: Despre rolul elitelor în articularea conștiinței naționale”. Volumul de 400 de pagini al intelectualului ieșean, face trimitere la perioadele de cruntă încercare din viața poporului român, ghidat de rădăcinile adânci ale strămoșilor, găsind tot timpul calea de ieșire, de cele mai multe ori, chiar cu puterea „gândului”. „România are tot ce îi trebuie pentru a fi o națiune bine întocmită. Doar că firele sunt conectate greșit. E ca și cum ai avea o moară de vânt pe care ai băga-o sub apă așteptând apoi să-ți alimenteze cu energie o fabrică de conserve în care tu ai vrea să fabrici ciorapi. Potențialul României e ignorat și risipit din cauză că subansamblele României sunt conectate anapoda de o pseudo-elită care nu înțelege să ajute la structurarea personalității naționale a românilor. Și această structurare începe de la buna noastră așezare în raport cu potențialul identitar, cultural și modelator de acțiune pe care ni l-au lăsat strămoșii”, reliefează Mircea Platon.

După ani buni de peregrinari în strainate, acesta a decis să se întoarcă acasă, la Iaşi

De reliefat, ca date biografice, faptul că Mircea Platon este doctor în Istorie (2012) a publicat peste 200 de eseuri, comentarii politice şi recenzii în toate marile ziare şi reviste culturale din ţară. După ani buni de peregrinari în strainate, acesta a decis să se întoarcă acasă, la Iaşi. În acest context, Mircea Platon a reliefat , într-un alt dialog din Studioul BZI LIVE, despre rolul esenţial al raportării la valorile noastre autentice, despre valoare lecturii şi despre marile figuri ale istoriei noastre. „Important, pentru noua generaţie, este că originea lor nu este în mall ci într-un volum de Eminescu… Nu exista LIBERTATE acolo nu este CULTURA.

Este vorba de un paradox, pentru noi romanii, faptul că nu ne mai întoarcem la ceea ce avem în istorie chiar dacă avem lucruri originale fundamentale, oameni care sunt repere culturale universale. Dacă, spre exemplu, sunt mici oraşele din străinătate unde nu ai nimic, unde fiecare încearcă să facă tradiţie inclusiv dintr-un Festival al Cepei, noi nu ne valorizam cultura şi originalitatea pe care o avem. Spre exemplu, Revista Convorbiri Literare este una dintre puţinele Instituţii care au dăinuit de peste un secol şi care a promovat romanii şi nimic altceva”, a reliefa Mircea Platon, în esenţa dialogului sau din Studioul BZI LIVE.
Pe de altă parte, Platon a publicat studii de istorie în Russian History (Brill), Du Bois Review: Social Science Research on Race (Cambridge University Press), Fascism. Journal of Comparative Fascist Studies (Brill),

Pe de altă parte, Platon a publicat studii de istorie în Russian History (Brill), Du Bois Review: Social Science Research on Race (Cambridge University Press), Fascism. Journal of Comparative Fascist Studies (Brill), French History (Oxford University Press), HSE. Social and Education History (Hipatia Press). History of Political Economy (Duke University Press), Intellectual History Review (Routledge). Ca bibliografie selectivă, din activitatea sa, pot fi amintite lucrările: „Paseism polemic sau încercare de naţionalism critic, eseuri” (Iaşi, Agora, 1996), „Jocuri sub ulm, poezii”, (Timişoara, Marineasa, 1999), „Literatura cu blazon, eseuri”, (Iaşi, Timpul, 2000), „Ortodoxie pe litere, eseuri”, (Bucureşti, Christiana, 2006), „Cine ne scrie istoria?, studii şi eseuri”, (Iaşi, Timpul, 2007), „A treia forţă: România profundă, eseuri”, (Bucureşti, Logos, 2008; co-autor: Ovidiu Hurduzeu), „Măsura vremii: Îndemn la normalitate, eseuri”, (Bucureşti, Predania, 2009; co-autor: Gheorghe Fedorovici), „Conştiinţa naţională şi statul reprezentativ, studii şi eseuri”, (Iaşi, Timpul, 2011), „Cartea străduţelor subtile, poezii”, (Iaşi, Timpul, 2015)”, Ce-a mai rămas de aparat”, (Bucureşti, Eikon, 2016)”.

Ca premii literare şi distincţii universitare 2013-2015, pot fi enumerate: Social Sciences and Humanities Research Council of Canada Postdoctoral Fellow, Department of History, University of Toronto 2012, Premiul pentru Eseu al Uniunii Scriitorilor din România (USR) – filiala Iaşi pentru volumul „Conştiinţa naţională şi statul reprezentativ”, (Iaşi, Timpul, 2011), 2011 Trans-Atlantic Summer Institute în European Studies Fellowship, Center for German & European Studies, University of Minnesota 2011 – Lynn and Harry Bradley Foundation Fellowship for Military History, The Ohio State University 2010-2011 Presidential Fellowship, The Ohio State University 2009 sau Premiul Lucian Blaga al Academiei Române pentru cartea „Cine ne scrie istoria?”, (Iaşi, Timpul, 2007).

Urmăritorii noștri pot adresa întrebări la rubrica comentarii, accesând www.bzi.ro sau, în direct, pe http://www.facebook.com/cotidianul.bzi. Emisiunile BZI LIVE au un real succes, fiecare producție media strângând zeci de mii de vizualizări.





Adauga un comentariu