Seceta face ravagii în fermele piscicultorilor din Iași. Cheltuielile cu energia electrică au crescut enorm. „Anul acesta e mai grav din cauza temperaturilor foarte mari”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Seceta face ravagii în fermele piscicultorilor din Iași, care caută soluții pentru ca peștii să nu moară. Dacă unii folosesc tehnologii de oxigenare, alții utilizează apa care a mai rămas în micile iazuri pentru a completa heleșteiele cu pești. Pe lângă seceta care, în ultimii trei ani, a generat pierderi în fermele piscicole, ieșenii se confruntă și cu braconierii sau cormoranii și pelicanii, care consumă cantități mari de pește.

Piscicultorii din județul Iași au pierderi din cauza secetei. Potrivit acestora, apa se evaporă rapid, iar cantitatea scade cu 2-3 centimetri pe zi.

Seceta face ravagii în fermele piscicultorilor din Iași

În județul Iași, cele mai afectate de secetă sunt fermele piscicole din regiunea Hârlău, Belcești, Movileni. Piscicultorii caută orice soluție pentru a diminua pierderile.

„Eu am un iaz de unde iau apă și tot completez la mine, unde e secetă. Mai am vreun metru de apă în iaz, să îl folosesc aici, la vale. Anul acesta e mai grav din cauza temperaturilor foarte mari. De exemplu, apa, azi dimineață, avea 27 de grade. Nu am avut mortalitate piscicolă, nu mai furajăm de câteva zile. Cam un centimetru scade apa zilnic. Eu am cam 250 de hectare”, susține Gheorghe Tofan, administratorul Pescom Andrex SRL, din Movileni, Iași.

Alți piscicultori utilizează tehnologii de oxigenare a apei, care funcționează cu energie electrică. De exemplu, aeratorul poate furniza suficient oxigen în apă sau generator de oxigen, unde procesul implică creșterea nivelului de oxigen dizolvat în apă, ceea ce ajută la menținerea peștilor sănătoși.

02:00, 28 Jul 2026

Programul lansat de MADR nu prezintă interes pentru piscicultorii din Iași. „Colegii din Ungaria, Bulgaria sunt deja la al treilea apel. Noi suntem abia la primul ghid”

„Dăm banii pe curentul electric. Unde scade oxigenul din apă, intervenim. Toate sunt cu electricitate. Prețul la energie este mare, a crescut față de anul trecut. Era 1,2 pe kWh, acum e 1,7 lei. Noi consumăm zilnic 150 de kilowați, iar în perioada iernii, în jur de 250 de kWh pe zi. Avem și panouri fotovoltaice, dar consumul de energie este oricum mare. Se evaporă apa rapid, în fiecare zi se duc câțiva centimetri. Cam 2-3 centimetri pe zi. Ne luptăm cu braconierii, cu păsările, cu cormoranii și pelicanii. Consumă foarte mult pește. Acum, cred că, în apă, avem o tonă de pește la hectar. În ultimii trei ani a fost greu pentru noi, nu a ajuns cu heleșteiele la capacitate maximă”, susține Radu Huian, piscicultor din Iași, administrator „Complex Delta Moldovei”, cu o suprafață de 810 hectare.

Delta Moldovei din comuna Movileni, Iași, este o arie protejată și sit RAMSAR

Aflate în Depresiunea Jijiei, la numai 25 de km de municipiul Iași, Eleșteiele Jijiei și Miletinului, unde se află Delta Moldovei, sunt una dintre amenajările hidrotehnice importante din această zonă a țării, care între timp s-a consacrat și ca un sanctuar pentru păsările specifice în general Deltei Dunării. Situl, cu o suprafață de 18.990 ha, aparține bazinului mijlociu al Prutului și este caracterizat prin numeroase forme de relief, precum microdepresiuni, microgrinduri, meandre și cursuri părăsite, grădiști și microrelief de coșcovă. Întreaga zonă a fost amenajată la sfârșitul anilor ʼ70, într-o mare fermă piscicolă, având și scopul combaterii viiturilor spre zonele locuite din aval. Aria protejată asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, și este unul dintre cele mai importante teritorii de cuibărit din bazinul românesc al Prutului, loc de popas în timpul migrației și cartier pentru iernarea păsărilor în estul României.

În această arie, au fost identificate peste 200 de specii de păsări, dintre care 34 sunt specii protejate la nivel european, iar un număr de 9 sunt specii strict protejate pe plan global. Situl, cu o suprafață de 18.990 ha, aparține bazinului mijlociu al Prutului. Zona Umedă Jijia Iași stă alături de Niagara River Corridor (SUA) și Laguna di Venezia (Italia). În România sunt 20 de situri RAMSAR, precum Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei, Parcul Natural Porțile de Fier, Lunca Mureșului, Tinovul Mare Poiana Stampei. Delta Moldovei a fost vizitată de turiști din România, dar și din Germania, Israel sau Franța.

Pe de altă parte, seceta face ravagii în fermele piscicultorilor din Iași, care caută soluții pentru ca peștii să nu moară.