Dezbaterea moștenirii în 2024. Cum se împarte averea între moștenitori

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Multe persoane vor să afle cum se face dezbaterea moștenirii în 2024. Moștenirea este de două feluri, legală și testamentară și trebuie de știut că legea îl protejează pe soțul supraviețuitor când vine vorba de distribuirea averii. Iată cum se împarte averea între moștenitori.

Dezbaterea moștenirii în 2024

Legea moştenirii s-a schimbat la începutul anului 2024 şi prevede noi reguli pentru moştenitori şi împărţirea averii. Soțul supraviețuitor este primul moștenitor, fiind urmat de rudele defunctului.

,,Art. 963. – (1) Moștenirea se cuvine, în ordinea și după regulile stabilite în prezentul titlu, soțului supraviețuitor și rudelor defunctului, și anume descendenților, ascendenților şi colateralilor acestuia, după caz.

20:10, 02 Sep 2026

FOTO Anca Pandrea și-a schimbat testamentul înainte de a muri. La cine va ajunge casa regretatei actrițe

21:40, 01 Sep 2026

FOTO Ce avere a lăsat în urmă Anca Pandrea, soția lui Iurie Darie. Cine o va moșteni pe regreta artistă

(2) Descendenții şi ascendenții au vocație la moștenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar colateralii numai până la gradul al patrulea inclusiv.

(3) În lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, orașului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii.”, se arată în lege.

Moștenitorii legali se împart în următoarele clase: clasa I – descendenții (copiii, copiii copiilor, fără limitare cu privire la gradul de rudenie); clasa a II-a și a III-a – ascendenții (părinții, bunicii); clasa a IV-a – colateralii până la gradul al patrulea inclusiv (unchi, mătuși, veri primari și frații și surorile bunicilor).

Cum se împarte averea

Soțul supraviețuitor este primul moștenitor legal. Acesta îl moștenește pe soțul decedat dacă la data deschiderii moștenirii nu există o hotărâre de divorț definitivă. Atunci când vine vorba despre descendenții defunctului, aceștia sunt copiii defunctului și urmașii lor în linie dreaptă la nesfârșit. Ascendenţii privilegiaţi sunt tatăl şi mama defunctului. Colateralii privilegiaţi sunt fraţii şi surorile defunctului, precum şi descendenţii acestora, până la al patrulea grad inclusiv cu defunctul.

Dacă cei doi soți nu au avut copii, iar părinții defunctului nu se mai află în viață, atunci soțul supraviețuitor poate moșteni totul, dacă defunctul a lăsat acest aspect prin intermediul unui testament. Deosebit de important este faptul că în situația în care rudele cele mai apropiate ale persoanei decedate nu primesc întreaga moștenire în urma dezmoștenirii, partea rămasă se atribuie celorlalte rude care îndeplinesc condițiile legale.

Atunci când o persoană a decedat, bunurile sale sunt direcționate către moștenitorii legali, fie prin intermediul unui testament, fie pe legal, prin deschiderea succesiunii la un birou notarial a cărui activitate aparține de judecătoria aflată în localitatea de reședință a decedatului.

Lista cu actele necesare pentru succesiune în 2024 este una destul de lungă: cerere-tip; certificat de deces (în original) al persoanei pentru care se face succesiunea; certificat de atestare fiscală care atestă că persoana decedată nu are datorii la bugetul local sau la bugetul de stat; certificat de naștere și căsătorie pentru soțul supraviețuitor, după caz; certificat de naștere și de căsătorie, după caz, dar și alte acte de identitate pentru moștenitori; acte de proprietate pentru bunurile lăsate moștenire; testament, în cazul în care există unul; acte de identitate moștenitori. Cu cât moștenirea este mai mare, cu atât și costul succesiunii va fi mai ridicat. Taxa pentru succesiune este compusă din onorariul notarului, taxa pentru cartea funciară și impozit către stat.

Succesiunea este calea prin care se stabilește exact cine și ce cotă-parte primește din averea celui decedat, în funcție de gradul de rudenie.