O investigație publicată de Recorder readuce în atenție trecutul profesional al lui Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP) de peste două decenii. Potrivit documentelor analizate de jurnaliști, Pahonțu ar fi făcut parte din structurile implicate în reprimarea manifestanților în două dintre cele mai importante momente ale istoriei recente a României: Revoluția din decembrie 1989 și evenimentele din 13-14 iunie 1990.
Recorder susține că Pahonțu a activat în Trupele de Securitate între 1987 și 1990 și că, în timpul Revoluției, se afla în dispozitivul mobilizat împotriva protestatarilor din centrul Bucureștiului.
Investigația indică faptul că acesta făcea parte din UM 0305 Băneasa, iar documente militare consultate de jurnaliști îl menționează ca locotenent și comandant al unui pluton trimis în zona Intercontinental în seara de 21 decembrie 1989.
Ce spun documentele despre noaptea de la Intercontinental
Potrivit Recorder, în rapoartele unor militari care s-au aflat în același dispozitiv apare numele lui Lucian Pahonțu.
Unul dintre documente, întocmit de maiorul Gheorghe Rădulescu, menționează că acesta a primit ordin să se deplaseze împreună cu un pluton comandat de căpitanul Emil Potinteu și locotenentul Lucian Pahonțu.
Militarii ar fi fost echipați cu căști și scuturi și aveau asupra lor armament și muniție de luptă.
În acea perioadă, în zona Intercontinental se aflau numeroși manifestanți care contestau regimul comunist. După reprimarea protestelor, zeci de oameni au fost uciși, iar alte sute au fost arestați.
Pahonțu a avut însă o altă versiune atunci când a fost audiat în Dosarul Revoluției. El a recunoscut că a ajuns în zona centrală a Capitalei în jurul orei 22.00, dar a susținut că nici el, nici militarii din subunitatea sa nu au intrat în contact cu protestatarii.
Potrivit declarației sale, subunitatea a rămas în dispozitiv până aproximativ la ora 2.00, după care militarii s-ar fi retras la camion.
Colegii lui Lucian Pahonțu ar fi relatat o altă versiune
Recorder susține că declarația lui Pahonțu diferă de mărturiile unor militari care au participat la aceeași misiune.
Aceștia ar fi descris o serie de acțiuni desfășurate după spargerea baricadei de la Intercontinental, inclusiv blocarea gurilor de metrou și operațiuni de reținere a manifestanților.
Investigația jurnalistică susține că Pahonțu nu ar fi menționat în declarația sa participarea la asemenea acțiuni.
Recorder îl indică pe actualul șef al SPP și în cazul represiunii împotriva manifestanților din Piața Universității, în timpul evenimentelor din 13-14 iunie 1990.
Mii de oameni protestaseră timp de săptămâni în centrul Capitalei, cerând consolidarea democrației și îndepărtarea foștilor comuniști din structurile de putere.
Evacuarea Pieței s-a transformat într-o operațiune violentă, cu numeroase persoane bătute și arestate.
Un fost coleg al lui Pahonțu, Radu Grigoraș, ar fi confirmat pentru Recorder că a participat alături de acesta la intervenția din Piața Universității. Potrivit mărturiei citate de publicație, forțele de ordine au folosit bastoanele, au făcut arestări și au recurs la forță împotriva protestatarilor.
Lucian Pahonțu conduce SPP de 21 de ani
Lucian Pahonțu are 61 de ani și se află la conducerea SPP de aproximativ 21 de ani. Deși s-a pensionat în 2024, el a rămas în cadrul instituției în baza unui contract și continuă să o conducă.
Recorder afirmă că, până la publicarea investigației, aceste informații despre perioada în care Pahonțu a activat în Trupele de Securitate nu au fost prezentate în detaliu în spațiul public.
Jurnaliștii susțin că i-au solicitat șefului SPP un punct de vedere cu privire la informațiile descoperite. Pahonțu nu ar fi răspuns punctual acuzațiilor privind participarea sa la acțiunile de represiune, transmițând că întreaga sa activitate s-a desfășurat în conformitate cu normele legale și cu principiile care guvernează activitatea militarilor.
Investigația Recorder pune astfel sub semnul întrebării una dintre cele mai puțin cunoscute perioade din cariera șefului SPP și readuce în prim-plan rolul structurilor de forță în reprimarea protestelor din 1989 și 1990.