Dieta în sarcină și riscul de ADHD și autism: Un studiu amplu dezvăluie o legătură alarmantă

Un nou studiu realizat în Danemarca a descoperit o asociere semnificativă între dieta maternă în timpul sarcinii și riscul crescut de tulburări de neurodezvoltare la copii, inclusiv ADHD (tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate) și autism.

Cercetătorii avertizează că un regim alimentar de tip occidental, bogat în grăsimi, zahăr și alimente procesate, poate influența negativ dezvoltarea creierului fetal și crește probabilitatea acestor afecțiuni.

RomaniaTV

Lovitură devastatoare pentru cei care o admiră pe Ema Karter. Decizie şocantă luată de vedeta XXX

Observatornews.ro

Satul din Maramureş care a cucerit definitiv doi britanici şi au făcut din el a doua lor casă: "Din suflet îmi place. Am fost copleşiţi de toată ospitalitatea"

Ce au descoperit cercetătorii

Femeile care au urmat un model alimentar occidental în timpul sarcinii au avut un risc cu 66% mai mare de a avea un copil diagnosticat cu ADHD și un risc cu 122% mai mare de autism, comparativ cu cele care au urmat o dietă mai echilibrată.
Cele mai puternice asocieri au fost observate în primul și al doilea trimestru de sarcină, sugerând că această perioadă este extrem de sensibilă la influențele nutriționale.

Studiul a analizat date provenite de la peste 60.000 de perechi mamă-copil din Danemarca și SUA, folosind metode avansate de metabolomică pentru a investiga impactul nutriției asupra dezvoltării creierului fetal.

Cercetătorii au identificat 43 de metaboliți specifici în sângele matern care au fost legați de o dietă occidentală și care ar putea explica influența acesteia asupra neurodezvoltării copilului.

Metodologia studiului

Cercetarea a fost realizată de Universitatea din Copenhaga și Centrul danez pentru astmul pediatric (COPSAC), în colaborare cu alte institute internaționale.

Studiul s-a bazat pe:

• Analiza regimului alimentar a mamelor, folosind chestionare de frecvență alimentară (FFQ).
• Prelevarea de probe de sânge atât de la mamă, cât și de la copil, pentru a măsura metaboliții și a identifica biomarkeri asociați cu ADHD și autism.
• Evaluarea clinică a copiilor la vârsta de 10 ani, pentru a confirma diagnosticul tulburărilor de neurodezvoltare.

Datele au fost analizate în patru cohorte independente:

• COPSAC2010 (Danemarca, 508 perechi mamă-copil) – cohortă primară cu evaluări clinice detaliate ale neurodezvoltării.
• Cohorta Națională Daneză de Nașteri (DNBC) – 59.725 perechi mamă-copil, folosită pentru validarea modelelor alimentare și asocierea cu diagnosticele ADHD din registrele naționale.
• VDAART (SUA) – 656 perechi mamă-copil, utilizată pentru a valida modelele alimentare și metaboliții în legătură cu ADHD.
  COPSAC2000 (Danemarca, 348 perechi mamă-copil) – utilizată pentru analiza metabolomică a sângelui fetal și asocierea cu simptomele ADHD.

De ce contează aceste descoperiri

Acesta este unul dintre cele mai mari studii care arată o legătură clară între dieta maternă și riscul de tulburări de neurodezvoltare la copii. Deși cauzalitatea nu a fost demonstrată în mod direct, datele sugerează că nutriția are un rol esențial în dezvoltarea sănătoasă a creierului fetal.

„Știm că cerințele nutriționale cresc în timpul sarcinii, iar studiul nostru subliniază cât de importantă este compoziția dietei pentru dezvoltarea fătului. Chiar și ajustările mici în regimul alimentar pot reduce riscul de ADHD și autism”, afirmă Dr. David Horner, autor principal al studiului.

Cercetătorii sugerează că o dietă echilibrată, bazată pe principii nutriționale sănătoase, poate ajuta la diminuarea riscului de tulburări de neurodezvoltare la copii. Recomandările includ:

•  Creșterea consumului de legume, fructe, pește și cereale integrale.
•  Reducerea alimentelor procesate și ultra-procesate, bogate în grăsimi saturate și zahăr.
•  Consumul de acizi grași Omega-3, esențiali pentru dezvoltarea creierului.
•  Evitarea excesului de carne roșie și produse fast-food.

 Este nevoie de noi recomandări pentru femeile însărcinate?

Aceste descoperiri ridică întrebări importante cu privire la eficiența actualelor ghiduri nutriționale pentru gravide. În Danemarca, de exemplu, recomandările alimentare pentru femeile însărcinate sunt similare cu cele pentru populația generală. Însă acest studiu sugerează că ar putea fi nevoie de ajustări specifice pentru a proteja sănătatea neurocognitivă a copilului.

„Analiza noastră nu doar confirmă o legătură puternică între dietă și riscul de ADHD, dar identifică și nutrienți și alimente specifice care ar putea servi drept bază pentru îmbunătățirea recomandărilor alimentare și strategiilor de prevenție”, explică prof. Morten Arendt Rasmussen, coautor al studiului.

Studiul deschide noi direcții pentru politici de sănătate publică, evidențiind importanța educației nutriționale în perioada prenatală. Autorii sugerează că guvernele ar trebui să ia în considerare campanii de conștientizare și programe de nutriție dedicate femeilor însărcinate, pentru a reduce riscul tulburărilor de neurodezvoltare la nivel global.