Dan Constantin Mâță, un cunoscut avocat, doctor în drept, conferențiar universitar și titularul catedrei de Drept administrativ din cadrul Facultății de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a explicat pe înțelesul cetățenilor cum funcționează administrația și urbanismul în orașul nostru. Cine poate formula contestație cu privire la deciziile administrative?
Doctorul în drept și avocatul Dan Constantin Mâță vorbește despre administrație și urbanism
Interesul cetățenilor pentru modul în care funcționează administrația publică a crescut în ultima perioadă, iar problemele legate de urbanism se află printre cele mai frecvente motive pentru care oamenii ajung să conteste deciziile autorităților locale.
La Iași, unde proiectele imobiliare și dezvoltarea urbanistică generează în mod constant controverse, astfel de situații pot ajunge inclusiv în instanță.
Avocatul Dan Constantin Mâță explică de ce cetățenii intră tot mai des în conflict juridic cu administrația și care sunt principalele probleme întâlnite în astfel de spețe.
„În mod punctual, urbanismul este segmentul din activitatea administrativă în care cetățenii intră cel mai adesea în contact cu autoritățile administrației publice locale. Obținerea unui certificat de urbanism, a unor avize de specialitate și, în final, a autorizației de construire reprezintă demersuri destul de stresante pentru orice beneficiar. Nu de puține ori se ajunge și într-o fază contencioasă deoarece administrația publică nu răspunde în sensul celor solicitate, răspunde cu întârziere sau chiar nu răspunde deloc. Sperăm cu toții că intrarea în vigoare a Codului urbanismului va schimba această percepție, în general negativă, și va eficientiza multe din procedurile actuale”, a declarat avocatul Dan Constantin Mâță.
Unii ieșeni aleg să nu conteste o decizie, deoarece nu cunosc procedurile
În același timp, există numeroși cetățeni care aleg să nu conteste deciziile administrației, fie pentru că nu cunosc procedurile, fie pentru că pornesc de la ideea că nu ar avea șanse în fața autorităților.
„Contestarea unei decizii administrative poate îmbrăca mai multe forme: de la simpla solicitare a unor informații suplimentare la formularea unor petiții sau reclamații și până la introducerea unei acțiuni la instanța de contencios administrativ. Fiecare este liber să decidă dacă va începe aceste demersuri și, mai ales, momentul în care se va opri. Recomandarea mea, ca specialist, este ca, atunci când un cetățean se simte lezat printr-un act al administrației publice, să reacționeze în mod legal. Activitatea administrației publice trebuie să fie întotdeauna în acord cu legea și cu scopul de a satisface interesele cetățenilor, nu de a-i vătăma într-un drept sau interes legitim”, a mai spus avocatul.
În practica de contencios administrativ, litigiile pot porni atât de la nerespectarea unor proceduri, cât și de la interpretarea greșită a unor prevederi legale. În ambele situații, spune avocatul, problema este una de legalitate a activității administrative.
„Indiferent că este o problemă de nerespectare a unei proceduri sau de interpretare eronată a unui text normativ, suntem în prezența unei nelegalități în activitatea administrației publice. Și evident că acest lucru nu trebuie să se întâmple, deoarece, așa cum am spus și mai sus, a administra înseamnă, în fond, a executa legea, iar executarea legii nu se poate face prin mijloace nelegale. În privința modului în care cetățenii pot percepe motivele de nelegalitate, trebuie spus că acesta este legat și de nivelul de cunoaștere a procedurilor și a dreptului administrativ în general, care este, prin natura sa, destul de tehnic. Prin urmare, este incorect să considerăm că orice nemulțumire a unui cetățean față de un act administrativ se bazează și pe motive serioase de nelegalitate”, a spus Mâță.
Cine este răspunzător pentru un act administrativ nelegal?
Una dintre cele mai sensibile teme rămâne cea a autorizațiilor de construire. Litigiile pot apărea atât în momentul emiterii autorizației, cât și în etapa executării lucrărilor.
În ceea ce privește responsabilitatea pentru o eventuală nelegalitate, avocatul consideră că aceasta aparține, în primul rând, autorității care a emis actul, însă pot exista situații în care și beneficiarul construcției are o parte din responsabilitate.
„Atunci când un act administrativ este nelegal, greșeala aparține, în primul rând, emitentului. Actul administrativ este o manifestare unilaterală de voință, iar prin procedurile specifice și serviciile de specialitate autoritatea publică este obligată să se asigure că actul emis este legal. Uneori, în cazul actelor administrative de autorizare, vina este partajată cu beneficiarul actului, pentru că pot apărea interpretări diferite privind necesitatea unor avize sau încadrarea în anumiți parametri urbanistici. În etapa executării construcției, culpa este, în primul rând, a beneficiarului, deoarece el are obligația de a se încadra în limitele autorizației. Și toate aceste aspecte care țin de momentul emiterii actului administrativ sau de executarea acestuia pot duce la situația în care autorizația de construire să fie anulată și după finalizarea imobilului”, a spus avocatul.
Avocatul Dan Constantin Mâță, specializat în drept administrativ, a răspuns punctual la o serie de întrebări în ceea ce privește problemele întâlnite de ieșeni în obținerea unor autorizații de la administrația publică.
Interacțiunea exodomică dintre administrat și autoritate în materia amenajării teritoriale transcende simplul formalism procedural, configurându-se ca o fricțiune ontologică între prerogativa discreționară (ius imperii) și intangibilitatea patrimonială.Legitimarea procesuală activă reclamă o hermeneutică restrictivă a interesului legitim lezat, structurată pe două paliere de substanțialitate juridică:
– Subiectivitatea vătămată implicit: Transmutația proximității geometrice în prejudiciu de drept material, actual și direct.
– Vectorii asociaționali de nișă: Transpunerea interesului public difuz în calitate procesuală prin specialitatea scopului statutar, cenzurând excesul de putere (détournement de pouvoir).
Patologia manifestată prin tăcere administrativă (pax administrativa) constituie o breșă în simetria juridică și în securitatea raporturilor de drept. Această omisiune culpabilă transferă instanței de contencios rolul de organ de reformare cvasiplenară. Instanța devine astfel un cenzor cotidian al oportunității și legalității urbanistice, rol pe care viitorul Cod al urbanismului tinde să îl recalibreze structural.
Codul urbanismului pare a fi facut cu dedicatie pentru obstinatiile fostului primar Nicusor Dan. Acuma primariile de sector nu mai pot da autorizatii de construire. O tampenie. Un sector este cat un oras mare din Romania. O sa se inghesuie toti la primaria mare, care nu are cum sa aiba habar de toate restrictiile din toate sectoarele.