Domnia lui Franz Joseph al Austriei

Franz Joseph al Austriei (n. 18 august 1830, Viena – d. 21 noiembrie 1916, Viena) a fost un imparat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei si Boemiei, rege al Croatiei, mare duce al Bucovinei, mare principe de Transilvania, marchiz de Moravia, mare voievod al Voievodatului Serbia etc. din 1848 pana in 1916.

La inceputul domniei sale, Franz Joseph a fost consiliat de noul prim-ministru, Felix Schwarzenberg, care l-a indrumat spre recastigarea puterii monarhice absolutiste si spre obtinerea unei pozitii de forta in politica externa. Campanii militare au fost necesare impotriva maghiarilor, care s-au razvratit impotriva autoritatii centrale Habsburg in numele libertatile lor antice. Franz Josef a abolit constitutia din 1849 si si-a marit atributiile guvernamentale in 1852.

Vezi si Copilaria lui Franz Joseph al Austriei 

Dupa 1850, Franz Joseph a trebuit sa accepte esecurile politicii externe austriece: Razboiul Crimeii si ruptura de Rusia precum si razboiul cu Sardinia din 1859, impotriva Casei de Savoia si a lui Napoleon al III-lea, cand a fost invins in vestita batalie de la Solferino.

Regresul a continuat cu infrangerea din razboiul austro-prusac din 1866, care a dus la constituirea statului dualist austro-ungar in 1867.

La 18 februarie 1853, la Ischl, Franz Joseph a scapat cu viata de la atentat uneltit de fanaticul maghiar János Libényi.

In 1878, in urma Congresului de la Berlin, Franz Joseph a obtinut administrarea fostei provincii otomane Bosnia-Hertegovina, pe care o anexeaza in 1908.

Franz Joseph a initiat modernizarea Vienei prin demolarea fortificatiilor vechii cetati si construirea celebrului bulevard Ringstrasse pe terenul eliberat.

Intre 1848 si 1867 Franz Joseph a fost ultima persoana care a ocupat functia de mare principe al Transilvaniei.

Vezi si Alianta celor trei imparati 

La 8 iunie 1867, la Buda, in Biserica Mátyás, Franz Joseph a fost incoronat si ca rege apostolic al Ungariei (1867-1916) si in aceasta calitate a aprobat legea privind incorporarea Transilvaniei in Ungaria, la 27 mai 1867, punand astfel capat disensiunilor cu nobilimea maghiara prin crearea unui stat dualist: Austro-Ungaria.

In 1873 Franz Joseph incheie cu Alexandru II, tarul Rusiei si, ulterior, cu Wilhelm I, imparatul Germaniei, alianta celor trei imparati ca un acord consultativ intre cele trei imperii.

Spre sfarsitul domniei a acceptat ideea ca: „Imperiul multietnic este o anomalie in Europa moderna”.

In 1892, Franz Joseph a aprobat renuntarea la vechiul sistem monetar bazat pe creitari, florini si taleri si trecerea la un sistem monetar modern, compatibil cu cel al Uniunii Monetare Latine, bazat pe coroana austriaca (divizata in 100 de helleri).