Domnitorii rapusi de ciuma

In perioada 1726‑1747, ciuma se manifesta din nou in Asia Mica, Siria, Egipt, trece in Balcani, tarile romane si Ungaria. In 1738, sunt contaminate 23 de districte din Ardeal si mor 41.000 de oameni. 

In acelasi an, in timpul celei de‑a treia domnii a lui Constantin Mavrocordat, ciuma rapune la Bucuresti 30.000 de oameni, dintre care 233 de preoti si 3 arhierei. Mor si domnitori. Amintim pe Iancu de Hunedoara (1456, in tabara de la Zemun) si domnitorii fanarioti Ion si Nicolae Mavrocordat. 

Daca in Occident ultima epidemie de ciuma este cea de la Marsilia, in 1720, in est molima se va manifesta inca un secol, pana spre 1850. Cauzele sunt diverse. Pe teritoriul nord‑dunarean au loc mai multe razboaie intre rusi, otomani si austrieci, ce aduc perioade de foamete si dezordine, astfel incat masurile impotriva epidemiilor sunt greu de luat. De altfel, armatele straine sunt un permanent focar de molima pentru populatia civila, mai ales cele rusesti.