Donald Trump revine cu o măsură care va înfuria milioane: expulzări în masă, chiar și în țări străine

Statele Unite au reluat deportările controversate ale migranților către țări străine (nu neapărat cele din care provin) în urma unei decizii recente a Curții Supreme, care a înlăturat o piedică majoră din epoca Trump. Practica, oprită temporar de instanțele inferioare, revine acum cu forță, iar autoritățile o consideră esențială pentru „protejarea securității naționale”.

Un prim zbor de deportare a avut loc recent, destinația fiind Eswatini, un mic stat din sudul Africii. Deportații? Cinci bărbați cu cetățenii din Vietnam, Jamaica, Laos, Cuba și Yemen. Autoritățile americane afirmă că indivizii în cauză au fost condamnați pentru infracțiuni grave, inclusiv viol asupra minorilor și omor și că țările lor de origine au refuzat în mod repetat să îi reprimească.

„Acești oameni au comis fapte atât de barbare încât nici măcar țările lor nu i-au vrut înapoi. Totuși, SUA i-a expulzat”, a declarat Tricia McLaughlin, purtătoarea de cuvânt a Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), într-un mesaj care a atras imediat atenția publică și mediatică.

Decizie istorică a Curții Supreme

Totul a fost posibil după ce, pe 24 iunie, Curtea Supremă a Statelor Unite a aprobat, în mod controversat, reluarea deportărilor către așa-numitele „țări terțe”, adică țări care nu sunt nici SUA, nici cele de origine ale migranților. Practic, persoanele vizate nu mai pot demonstra în instanță că deportarea într-o țară terță le-ar putea pune viața în pericol sau le-ar încălca drepturile.

Decizia anulează un ordin judecătoresc emis în aprilie, care oprise aceste expulzări pe motiv că persoanele fără acte trebuie să aibă posibilitatea de a contesta legal deportarea, conform drepturilor garantate de Constituție.

Pentru DHS, decizia Curții Supreme este o „victorie majoră” care ar permite reluarea unei politici-cheie în era Trump: deportările accelerate în numele securității.

Expulzări cu preaviz de doar șase ore

O notă internă a Serviciului de Imigrație și Control Vamal (ICE) din 9 iulie arată că deportările în „țări terțe” pot avea loc, în cazuri urgente, cu doar șase ore de preaviz. În mod normal, autoritățile oferă un interval de 24 de ore între notificare și deportare, dar în situații speciale, se pot aplica termene drastice, atât timp cât migranții au șansa de a vorbi cu un avocat.

Cu toate acestea, organizațiile pentru drepturile omului avertizează că termenul este insuficient pentru o apărare eficientă și că astfel de măsuri ar putea duce la expulzarea abuzivă a unor persoane în țări nesigure, unde nu au nici familie, nici mijloace de supraviețuire.

Donald Trump a făcut din lupta împotriva imigrației ilegale una dintre pietrele de temelie ale carierei sale politice. Cu un discurs axat pe teama de „infractori străini” care „invadează” America, el a impus o serie de măsuri dure, printre care și deportările masive în țări terțe, o practică rară, dar posibilă în dreptul internațional, mai ales când țara de origine refuză repatrierea.

Deși programul său a fost deseori blocat de instanțe federale și critici internaționale, reluarea acestor deportări ar putea fi un semnal clar că administrația Trump intenționează să accelereze campania de epurare a sistemului de imigrație, în perspectiva alegerilor.

Un precedent periculos sau o măsură necesară

Susținătorii politicii spun că SUA are dreptul suveran de a decide cine poate rămâne pe teritoriul său și că indivizii condamnați pentru infracțiuni grave nu merită protecție.

În schimb, criticii avertizează că lipsa transparenței, lipsa unei proceduri legale clare și deportarea în țări necunoscute transformă aceste expulzări în veritabile „dispariții forțate” operate de stat.

Pentru migranți, un preaviz de șase ore poate însemna o condamnare fără proces, o călătorie fără întoarcere într-o țară pe care n-au călcat niciodată. Iar pentru SUA, o dilemă morală uriașă: între securitate și drepturile fundamentale.