Dosarul lui Nelu Tătaru, la un pas să fie anulat. Decizie-cheie privind competența DGA

Fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, ar putea scăpa de dosarul în care este acuzat de luare de mită, ca urmare a unei decizii recente a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Instanța supremă a stabilit, într-o speță separată de competența sa, că Direcția Generală Anticorupție (DGA) are dreptul de a efectua acte de urmărire penală doar împotriva angajaților Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Această interpretare limitează intervențiile DGA la cazurile care vizează strict personalul MAI, ceea ce ar putea duce la excluderea unor probe esențiale în mai multe dosare, inclusiv cel al fostului demnitar.

Dosarul penal deschis pe numele lui Nelu Tătaru datează din decembrie 2024, când DNA l-a trimis în judecată. În calitate de medic chirurg la Spitalul Municipal Huși, acesta este acuzat că ar fi primit mită de la 26 de pacienți, suma totală fiind de 5.100 de lei, în perioada aprilie – iulie 2024. Probele pe care se sprijină acuzarea includ înregistrări ambientale și tehnice realizate de polițiștii DGA, inclusiv ofițeri sub acoperire, în interiorul unității spitalicești.

În acest context, avocata fostului ministru, Sandra Grădinaru, a invocat deja în fața Tribunalului Vaslui excepția de necompetență a organului de cercetare, susținând că probele administrate de DGA sunt lovite de nulitate, dată fiind noua interpretare a Curții Supreme. Potrivit acesteia, decizia ÎCCJ confirmă o practică judiciară eronată din trecut și ar trebui să conducă la eliminarea probelor obținute ilegal.

Fostul ministru Nelu Tătaru ar putea scăpa de dosarul de corupție

Decizia Înaltei Curți vizează o cauză distinctă, soluționată inițial de Curtea de Apel Alba Iulia, dar stabilește un principiu de drept aplicabil în mod general: polițiștii DGA nu au competența de a face cercetări penale în afara sferei MAI. Publicarea hotărârii în Monitorul Oficial va atrage aplicarea retroactivă a acesteia, conform principiului legii penale mai favorabile.

Anterior, Curtea Constituțională s-a pronunțat în același sens, statuând în 2016 că DGA își poate exercita atribuțiile exclusiv în legătură cu personalul MAI.

În cazul lui Nelu Tătaru, datele arată că în perioada martie – noiembrie 2024, DGA a primit 21 de delegări pentru activități precum supraveghere tehnică, interceptări, ridicări de bunuri, percheziții informatice și executarea mandatelor de percheziție. În urma acestor activități au rezultat peste 200 de fișiere audio-video, care ar putea fi considerate nelegale dacă excepția invocată va fi admisă.

Avocata Sandra Grădinaru a declarat că a susținut această excepție în mod constant în mai multe cauze și că decizia Înaltei Curți reprezintă o confirmare a poziției sale. Ea a menționat că, anterior, DGA însăși a procedat la sesizarea altor parchete în cazurile care nu priveau personalul MAI, ceea ce ar întări argumentul lipsei de competență.

Dacă instanțele vor admite excepția ridicată în dosarul lui Tătaru, întreg probatoriul constituit în baza activităților DGA ar putea fi eliminat, cu efect direct asupra viitorului procesului.