Local

După 35 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl a ieșit la iveală documentul care privește direct Iașul. Ce a ordonat dictatorul Nicolae Ceaușescu pentru securiștii de la vârful județului? – FOTO

Publicat: 05 mai 2021
Explozia de la centrala atomoelectrică din Cernobîl, Ucraina din anul 1986 și stenogramele din pagină
Accidentul nuclear de la Cernobîl, din Ucraina a dus la urmări grave și pentru ieșeni. Autoritățile vremii, aflate sub comanda lui Nicolae Ceaușescu, au întocmit un plan de măsuri care a cuprins și județul Iași, pentru protejarea populației

Accidentul nuclear de la Cernobîl, din Ucraina, de la finalul lunii aprilie 1986 a avut urmări grave pentru milioane de persoane. Radiațiile au ajuns și deasupra Iașului, iar autoritățile comuniste ale vremii au ajuns să ia măsuri speciale. O serie de stenograme dintr-o ședință a Comitetului Central al Partidului Comunist Român au scos la iveală detalii despre cum au tratat oamenii lui Nicolae Ceaușescu situația din Iași și nu numai. Specialiștii ieșeni au arătat și care sunt implicațiile pe termen lung ale exploziei din 1986

Stenograme aflate în dosarele Arhivelor Naționale au scos la iveală o serie de detalii legate de situația din România în urma exploziei centralei nucleare de la Cernobîl, Ucraina, în 1986. O ședință ce a avut loc în 1 mai 1986, prezidată de Nicolae Ceaușescu, arată toate aspectele ce au ținut de măsurile impuse pentru limitarea proporțiilor dezastrului. La ședința Comitetului Central al Partidului Comunist Român s-a luat în calcul inclusiv situația Iașului, unde se impunea stare de alertă, după ce măsurătorile au arătat depășiri ale normelor. În timp ce oamenii erau tratați cu iod dat de la serviciu, iar spitalul de copii era plin, situația părea scăpată de sub control. Asta în ciuda optimismului afișat de autoritățile vremii.

Stenograme după explozia de la Cernobîl

Situația de după explozia care a zguduit estul Europei era destul de sumbră. Nicolae Ceaușescu a cerut autorităților să se impună luarea unor măsuri, radiațiile fiind purtate de vânt către mai multe zone din țară.

„Tovarăși, am convocat această ședință în legătură cu avaria de la Centrala atomoelectrică de la Cernobîl, de la sovietici. Începând din noaptea aceasta (30 aprilie/1 mai 1986), s-a creat o situație proastă pentru țara noastră. Prin schimbarea direcției vântului, au crescut mult, în diferite zone, radiațiile”, a susținut Nicolae Ceaușescu la ședința CC al PCR din vremea respectivă.

Situația nu era una deloc bună, mai ales după evacuarea celor aflați în apropierea centralei care a explodat.

Dezastru deasupra Iașului, după explozia de la Cernobîl

La ședința CC a PCR s-a pezentat și situația radiaților (sistemul de măsurare Pico Curie). Iașul înregistra printre cele mai mari la vremea respectivă, situație pe care doar autoritățile o știau.

„După miezul nopții, adică la 30 aprilie spre 1 mai, stațiile care efectuează măsurarea radioactivității au comunicat că au apărut la noi în țară valori depășite ale nivelului de radioactivitate Beta global măsurate. Astfel, la Iași s-au înregistrat 54.581 Pico Curie m.p. zi, la Suceava- 20.467 Pico Curie m.p./zi, la Tîrgu Mureș- 11.461 Pico Curie m.p. zi. Aceasta este situația la sol. De asemenea, vreau să vă informez că la sol nivelul de atenționare este de 5.000 Pico Curie m.p. zi, nivelul de artizare este de 10.000 pe zi, iar nivelul de alarmare este de 50.000 pe zi”, susținea fizicianul Ion Ursu, coordonator al programului nuclear al României, la ședința respectivă.

Alarmare totală pentru Iași. Avioanele Armatei erau pregătite

Mai mult, în timp ce populația țării încă nu era informată pe deplin despre situația de la Cernobîl, autoritățile încă discutau toate măsurile ce puteau fi luate.

„Față de această situație, în cele 4 cazuri- Suceava, Iași, Tulcea, Tîrgu Mureș, cu excepția Galațiului, valorile depășite în aer ale nivelului de radioactivitate sunt la nivel de alarmare. Aceste valori s-au datorat schimbării bruște a direcției vântului, care acționează din zona Kiev către țara noastră și a precipitațiilor antrenate de acesta. S-au luat măsuri pentru urmărirea în continuare a radioactivității în aer și la sol”, susținea același Ion Ursu.

Ulterior, Ceaușescu a întrebat și despre măsurile luate de Armată în aceste condiții.

„Tovarășe secretar general, permiteți-mi să vă raportez: Noi am chemat toate garnizoanele, sînt grupate în comandamente. Am pregătit două avioane cu tot ce este necesar, care sînt puse la dispoziția Comandamentului pentru specialiștii din Iași și Suceava”, arăta generalul Vasile Milea, șef al Marelui Stat Major al Armatei Române și ministru al Apărării Naționale.

Nicio veste de la Ambasada URSS despre dezastrul nuclear

Românii au așteptat în zadar vești de la sovietici, pentru că reprezentanții Ambasadei respective au fost extem de reținuți în detalii.

„Tovarășe secretar general, Ministerul Sănătății dispune de 20 de stații de supraveghere și pot intra imediat în funcțiune. Vă raportez, de asemenea, că am dat dispoziție ca toate persoanele care vin de la Ungheni să fie controlate pentru evitarea radioactivității. Eventualele cazuri să fie internate în secțiile de care dispunem”, susținea Victor Ciobanu, ministru al Sănătății la vremea respectivă.

Același ministru al Sănătății a arătat că s-a dispus ca și la Iași să fie folosită doar apa provenită din sursele subterane, cea de suprafață fiind folosită doar la situații industriale.

„Aș solicita aprobarea ca stațiile mobile, care există în dotarea armatei, să fie folosite și de Ministerul Sănătății pentru verficarea situației din celelalte județe”, a mai spus ministrul Sănătății, conform stenogramelor.

Ulterior, Nicolae Ceaușescu a cerut ca cele 40 de stații mobile să fie duse în zonele cu risc, printre care se număra și județul Iași. Anul trecut, zona de la Cenobîl a fost din nou în centrul atenției, din cauza unor incendii de vegetație puternice.

Ceaușescu a cerut măsuri speciale pentru Iași

Speriate de ceea ce s-a întâmplat, autoritățile vremii au trimis și specialiști în teritoriu, printre zonele vizate fiind și Iașul. „Am luat măsuri și la Pitești, și la Măgurele pentru măsurătorile necesare, pentru verificarea compozițiilor radioactivității. Se fac în permanență. Pentru Iași am deplasat o echipă specială de specialiști”, susținea Cornel Mihulecea, președintele Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară. Nicolae Ceaușescu a cerut chiar ca la Iași să ajungă și oameni din Ministerul Sănătății, pentru a fi luate măsuri clare.

„În 2-3 ore să avem planul și să fim informați neapărat. Pentru Iași, unde este o situație specială, să se deplaseze cineva și pe linia aceasta a fizicii, a Ministerului Sănătății, din conducerea ministerului, cu măsurile pe care le cunoaștem acum și ce măsuri trebuie luate în continuare acolo. De asemenea, va trebui să se discute cu primii secretari pe linie de partid, să se ia măsurile necesare”, susținea Nicolae Ceaușescu.

Cum a fost tratat incidentul de la Cernobîl ? Populația a aflat mai târziu

Comuniștii nu au spus de la bun început despre ceea ce s-a întâmplat la Cernobîl. Conf. univ. dr. Silviu Gurlui, de la Facultatea de Fizică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a arătat cum a fost tratată explozia nucleară în presa vremii.

„Pe 3 mai 1986 eram acasă, la părinți, în satul Herțioana de Jos (comuna Traian, Bacău). În acea zi apărea în presă un comunicat scurt că pe 1 și 2 mai s-ar fi depășit nivelul radiațiilor provenite de la accidentul nuclear din Cernobîl, asta după ce pe 30 aprilie era dat un comunicat, la diverse, că a fost un incident. Accidentul era așadar prima dată prezentat în presă abia la 4 zile după producerea lui. În presa din străinătate acest lucru se cunoștea de două zile, dar și acolo descoperit târziu”, a spus Silviu Gurlui.

Presa vremii a fost cenzurată în primele zile de la incident.

„În România, în presă, evenimentul era foarte marginalizat. De altfel, populația a fost informată și îndrumată să ia măsuri abia pe 3 mai, după ce în țară se semnalaseră creșteri semnificative ale radioactivității în zilele de 1 și 2 mai. Acest eveniment a coincis și cu ziua dedicată de 1 Mai, care avea un impact foarte mare în presă”, a mai spus Silviu Gurlui.

Acesta a arătat si faptul că, ulterior, autoritățile au ordonat acoperirea fântânilor, folosirea apei de la puțuri foarte adânci, spălarea fructelor. De asemenea, populația trebuia să se adăpostească, să rămână izolată în locuință și să nu stea în aer liber. Cu toate acestea, era cam târziu!

Dezastrul din urma exploziei de la Cernobîl

Silviu Gurlui a explicat și care au fost urmările exploziei de la centrala ucraineană.

„Accidentul nuclear de la Cernobîl din 1986 a răspândit în atmosferă radionuclizi (Cs137) care au urmat traiectorii diferite spre țări aflate la distanțe foarte mari. Aerosolii care conțin particulele radioactive s-au redepus la sol sau pe vegetație. Mai aprope de reactor au fost răspândite particulele mai mari, în timp ce acelea mai mici au fost răspândite pe distanțe mai mari și au călătorit prin spațiu un timp mai mare. Aerosolii pot pătrunde diferit în sol, se redepun diferit pe frunze, pe copaci, se acumulează diferit și se reactivează prin eliberarea lor în aer prin mecanisme complexe”, a spus profesorul ieșean.

Silviu Gurlui: „Terenurile agricole au fost afectate”

Profesorul ieșean a mai explicat și faptul că inclusiv terenurile arabile au avut de suferit de pe urma situației apărute la Cernobîl.

„În sol, Cs137 poate rezista multe decenii, rata de migrare a acestuia este doar de câțiva centimetri. Timpul de reducere al Cs137 depinde puternic de parametrii de mediu. Aceste particule au pătruns mai greu în anumite soluri din vecinătatea centralei Cernobîl, cum ar fi regiunea Novozybkov. Aici, rata redepunerii este foarte mare, pe când în zona de plajă Pripyat, deși această zonă are cea mai mare contaminare de suprafață, rata redepunerii este redusă. În general, concentrația aerosolilor radioactivi reactivați din activitățile agricole este mai mare cu cât dimensiunea lor este mai mare”, a mai explicat Silviu Gurlui.

Profesorul ieșean a menționat și faptul că zonele împădurite au acumulat cantități mult mai mari de radionuclizi, fie direct, prin expunerea la aerul contaminat a frunzelor, a ramurilor sau a trunchiurilor copacilor, fie indirect, prin absorbția compușilor radioactivi redepuși în sol.





Comentarii
  • Domnu europarlamentar, da’ meteoritul ala cu unda sonica de a ucis pestii nu era tot radioactiv de la schimbarea orei de vara pe la vreun post tv ?
    Intreb si eu.
    Sau sa ma adresez la un presedinte de CJ ?

Adauga un comentariu