„Conform raportului privind îmbătrânirea populației, adecvarea pensiilor rămâne o provocare majoră. Raportul dintre pensiile publice medii și salariile medii era de 34% în 2022, urmând să scadă la 29% în 2070. Și mai îngrijorător, rata de înlocuire a pensiilor publice – raportul dintre prima pensie și ultimul salariu – va coborî în aceeași perioadă de la 36% la doar 24%. Cu alte cuvinte, conform acestui raport, în 2070 un pensionar va primi, în medie, o pensie publică egală cu doar un sfert din ultimul său salariu. Această reducere rezultă din aplicarea strictă a principiului contributivității și eliminarea unor avantaje din vechea lege”, a explicat Tamás Bukur, cercetător la RoEM, pentru evz.ro.
Principalele probleme ale sistemului de pensii, enumerate de RoEM, sunt îmbătrânirea accelerată a populației, migrația tinerilor, munca informală și pensiile speciale.
Deficit de tineri pe piața muncii
Un raport recent arată că tinerii reușesc tot mai greu să se angajeze, iar mulți preferă să fie șomeri. Ruptura dintre tineri și piața muncii se produce atunci când vine vorba de salarii și program, și asta pentru că pretențiile noii generații nu se pliază la realitatea din câmpul muncii. Salariul este problema principală atunci când vine vorba de angajare, mai ales în marile orașe din țară. O altă problemă pentru noua generație este și programul de muncă. Mulți vor să lucreze de acasă sau să aibă un program hibrid de lucru și să aibă o meserie foarte bine plătită.
Tinerii din Generația Z, abia ieșiți de pe băncile facultății, care vor să se angajeze, vor salarii mari, program flexibil de muncă și bonusuri pentru ore suplimentare sau pentru performanță. Deși nu au experiență în muncă, unii tineri din Generația Z nu sunt dispuși să aibă răbdare, să avanseze treptat și preferă să își dea demisia. Potrivit Eurostat, cei mai mulți tineri între 15 și 29 de ani care nu au loc de muncă sunt în România, șomajul fiind în creștere în rândul tinerilor.
România are cea mai mare pondere a tinerilor de 15-29 de ani care nu vor să muncească din întreaga Uniune Europeană. Vestea și mai proastă este că în ultimii 10 ani această pondere aproape că s-a dublat. Abandonul școlar este și el la cele mai mari cote din UE. Un factor îngrijorător pe piaţa muncii din România este reprezentat de numărul de tineri cu vârsta între 15 şi 24 ani care nu sunt ocupaţi şi nici nu urmează o formă de educaţie sau formare. În câțiva ani, piața muncii, profesiile, nivelul de trai și durata vieții după pensionare se vor schimba definitiv.