Ecaterina Migit, șefa din Piața CUG, a fost sancționată de polițiști! A făcut scandal și a înjurat după ce a primit un control neanunțat

Chirica a construit o adevarata mafie cu dezvoltatorii imobiliari, cu directorii de la societatile unde actionar este CL, cu firmele carora le aloca bani pe banda rulanta in contractele cu primarie. Nu mai vorbesc de neamurile si pilele angajate in primarie si peste tot. El de aici isi alimenteaza toata averea. Dezvoltatorii imobiliari au fost la cumatria baiatului primarului si au cotizat din greu la cei 125.000 euro strinsi de primar. Unde ati mai vazut ca la o petrecere sa se stringa atitea bani ?
Mergeti la vot dar nu va irositi votul ! Dati votul cui are sanse reale sa-l invinga pe Chirica ! Sint multi candidati, unii au si valoare, insa nu toti au sansa ca sa-l invinga pe acest cap al mafiei imobiliare si a tuturor furaciucomplicenilor care tin orasul in mediocritate si fara investitii importante in parcari, reducerea poluarii, piete agroalimentare civilizate, sosea de centura etc…
Chiar dacă ar pleca Chirica sau l-ar aresta, caracatița corupției și incompetenței din primărie și serviciile subordonate este prea mare. Dacă l-au arestat pe Nichita, s-a întâmplat ceva? Niște ordinari șpăgari şi incompetenţi. In Primarie şi peste tot trebuie schimbat tot de sus până jos.
E nevoie de cineva decis sa darime toata haita si mafie din primarie si din jurul ei !

1. Guvernul Emil Boc (2008–2012) – Măsurile extreme de austeritateAcesta a fost cel mai contestat guvern de dreapta, din cauza modului în care a gestionat criza financiară globală din 2008–2010.Tăierea dramatică a salariilor: În 2010, salariile din sectorul bugetar au fost reduse brusc cu 25%.Majorarea TVA: Taxa pe Valoarea Adăugată a fost crescută masiv, de la 19% la 24%, ceea ce a prăbușit consumul și a generat inflație.Recesiune prelungită: Criticii au argumentat că aceste măsuri radicale de austeritate au sufocat economia de piață și au prelungit criza, spre deosebire de alte țări care au stimulat economia.Îndatorare masivă: România a semnat un acord de împrumut de 20 de miliarde de euro cu FMI, BM și UE, adăugând o povară financiară pe termen lung.2. Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu (2004–2008) – Supraîncălzirea economieiDeși perioada a fost marcată de un boom economic puternic, politicile au fost criticate pentru lipsă de viziune pe termen lung.Cheltuieli publice iresponsabile: Guvernul a mărit masiv aparatul bugetar și salariile statului în 2007-2008, chiar înainte de izbucnirea crizei globale. România a intrat în criză fără rezerve financiare (deficit prociclic).Adâncirea deficitului de cont curent: Importurile au explodat, iar economia s-a bazat excesiv pe consum și speculații imobiliare, în detrimentul investițiilor în infrastructură.3. Guvernele Ludovic Orban și Florin Cîțu (2019–2021) – Explozia datoriei publiceGestionarea pandemiei COVID-19 și a perioadei imediat următoare a atras critici severe din punct de vedere economic și social.Creșterea record a datoriei publice: În doar doi ani, datoria publică a României a crescut accelerat, depășind pragul psihologic de 50% din PIB.Achiziții controversate în pandemie: Au existat numeroase acuzații de risipă a banului public pentru echipamente medicale, izolete și vaccinuri cumpărate în cantități mult mai mari decât era necesar.Liberalizarea haotică a pieței de energie: Decizia din 2021 de a liberaliza prețurile la energie electrică și gaze fără mecanisme solide de protecție a consumatorilor a declanșat o criză majoră a facturilor și a alimentat o inflație galopantă.4. Probleme structurale generale atribuite drepteiNeglijarea infrastructurii: Cu excepția unor perioade scurte, ritmul de construcție al autostrăzilor a rămas extrem de lent, fondurile europene fiind slab absorbite.Adâncirea inegalității sociale: Politicile fiscale de dreapta (cum ar fi cota unică sau facilitățile pentru corporații) au favorizat marile orașe și capitalul privat, dar au lăsat în urmă zonele rurale și categoriile vulnerabile, accentuând decalajele dintre bogați și săraci.