LIVE VIDEO – Ediție-dialog în Platoul BZI LIVE intitulată „80 de ani de la eliberarea Basarabiei de către Mareşalul Antonescu” alături de Florian Bichir, istoric şi publicist respectiv istoricul şi cercetătorul Corneliu Ciucanu – Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană Iaşi al Academiei Române – FOTO

Miercuri, 27 octombrie 2021, ora 15.00 în Platoul BZI LIVE este programată o ediţie sub genericul „Dosarele Istoriei” intitulată „80 de ani de la recuperarea Basarabiei de către Mareşalul Antonescu” alături de Florian Bichir, istoric şi publicist respectiv istoricul şi cercetătorul Corneliu Ciucanu – Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană Iaşi al Academiei Romane. Florian Bichir este un istoric şi publicist roman. Doctor în Ştiinţe politice, doctor în Teologie. Absolvent al Colegiului Naţional de Apărare.

Cadru didactic în cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”. Cercetător ştiinţific al Academiei Romane, Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană Iaşi, Membru al Comisiei Romane de Istorie Militară. În perioada 2012-2018 a fost membru al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Este membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România. Dr. istoric respectiv cercetător Corneliu Ciucanu a publicat lucrări valoroase şi are ca domenii de interes: Istoria contemporană a României, mişcările politice de dreapta, politica şi cultura în România interbelică, regimurile autoritare/totalitare, rezistenţă armată anticomunistă.

După intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, sub comanda lui Ion Antonescu, care a dat celebrul ordin: „Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul!”

După intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, sub comanda lui Ion Antonescu, care a dat celebrul ordin: „Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul!”, Basarabia (în 1941) s-a întors în componenţa Statului român timp de încă trei ani. În decursul acestor trei ani însă, ţinutul este administrat militar. În martie 1944, Armata sovietică revine în teritoriile situate la nord-est de o linie Tighina-Chisinau-Iasi, iar la 23 august 1944, după trecerea României de partea Aliaţilor, reocupa Basarabia în întregime. Acţiunile de teroare întreprinse de comunişti, ajutaţi de Armata sovietică şi susţinuţi de NKVD, împotriva populaţiei civile în 1940, s-au repetat atât în momentul retragerii Armatei sovietice din iunie 1941, cât şi, mult mai intens, după revenirea acesteia în 1944.

O bună parte din aceste acţiuni ţinteau şi „stârpirea urmelor imperialismului roman burghezo-moşieresc”, adică eliminarea sentimentului românesc printre basarabeni şi înlocuirea lui, pentru cei de Limba romana, prin identitatea „moldovenească sovietică”, o ideologie etno-politica nouă, care nu mai era compatibilă cu romanismul, cum fusese până în 28 februarie 1938. După 1944, organizarea teritorială a rămas cea făcută de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părţi. Sovietizarea din nou a Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţei s-a manifestat timp de 50 de ani şi printr-o campanie de distrugere a culturii şi memoriei bastinatilor prin deportări masive, interzicerea alfabetului latin, desfiinţarea bisericilor, demolarea monumentelor istorice, rusificarea denumirilor de localităţi, teroare şi asasinate. Dacă în 1940 au fost deportaţi zeci de mii de romani basarabeni, deportările şi exterminările în masă după 1944 s-au ridicat la peste 120.000 de localnici, în mare parte romani moldoveni.