Efectele suferinței puternice după pierderea unei persoane dragi pot avea consecințe mult mai grave decât am fi tentați să credem. Potrivit unui studiu recent realizat în Danemarca, cei care suferă intens și constant după un astfel de eveniment au aproape dublu risc de a muri în următorii zece ani comparativ cu cei care reușesc să gestioneze mai ușor durerea.
Deși este natural să plângem pierderea cuiva apropiat, în unele cazuri, suferința devine atât de copleșitoare încât afectează sănătatea fizică și psihică pe termen lung. Iată ce au descoperit cercetătorii despre legătura dintre doliu și mortalitate.
Efectele suferinței puternice: cum influențează durerea intensă riscul de boală și deces
Efectele suferinței puternice au fost analizate de o echipă de cercetători din Danemarca care a urmărit, timp de zece ani, un eșantion de 1.735 de persoane aflate în doliu. Studiul a început în 2012 și s-a concentrat pe femei și bărbați cu vârsta medie de 62 de ani, care pierduseră recent o persoană dragă: 66% dintre ei și-au pierdut partenerul de viață, 27% un părinte, iar 7% o altă relație apropiată.
Cercetătorii au identificat cinci traiectorii diferite ale durerii, în funcție de cum au evoluat simptomele în primii trei ani de la pierdere. Cea mai gravă a fost „traiectoria ridicată”, în care participanții au manifestat un nivel constant de durere intensă. Acești oameni aveau un risc cu 88% mai mare de deces în deceniul următor, comparativ cu cei care au avut simptome scăzute.
Mai mult decât atât, cei cu suferință intensă au apelat semnificativ mai des la servicii medicale, chiar și la ani buni după decesul persoanei iubite. Aveau cu 186% mai multe șanse să primească terapie, cu 463% mai mari șanse să li se prescrie antidepresive și cu 160% mai mari șanse să primească anxiolitice sau somnifere.
Diferențele în utilizarea serviciilor medicale s-au atenuat după opt ani, dar rata mortalității a rămas semnificativ mai mare până la finalul celor zece ani de studiu.
Aceste concluzii arată că este foarte bine să reușim să ne restabilim echilibrul emoțional, care se reflectă direct în sănătatea generală și speranța de viață.
Cum poate fi recunoscut și prevenit
Potrivit autoarei principale a studiului, dr. Mette Kjaergaard Nielsen, persoanele care se aflau pe „traiectoria ridicată” aveau în general un nivel mai scăzut de educație și prezentau semne de vulnerabilitate psihică chiar înainte de pierderea suferită.
Prin accesul la datele din registrele naționale de sănătate, cercetătorii au observat că mulți dintre acești pacienți aveau prescripții pentru medicamente psihotrope încă dinainte de evenimentul traumatic. Acest lucru ar putea ajuta medicii de familie să identifice din timp pacienții care riscă să cadă într-un doliu patologic, ei fiind deja pacienți depresivi.
„Un medic poate urmări semne anterioare de depresie sau alte tulburări severe și, astfel, poate interveni devreme,” spune dr. Nielsen. „Acești pacienți pot fi îndrumați spre un psiholog, un specialist în sănătate mintală sau pot beneficia de un plan de urmărire personalizat în cadrul medicinei generale.”
Totodată, specialista recomandă ca medicii de familie să programeze consultații speciale post-doliu, cu accent pe sănătatea mintală și pe riscurile asociate. O astfel de abordare poate preveni evoluția către o suferință cronică, cu efecte devastatoare asupra organismului.
De asemenea, studiul sugerează nevoia unei mai bune educații privind sănătatea emoțională în rândul populației. În lipsa unui sprijin psihologic adecvat, efectele suferinței puternice pot deveni un factor major de risc pentru sănătate.