Expoziție specială, ce-l are în prim-plan pe marele actor Miluță Gheorghiu, la Muzeul „Mihai Eminescu” din Copou, orașul Iași

O nouă expoziție organizată la Muzeul „Mihai Eminescu” din Copou, orașul Iași! Aceasta poate fi admirată în perioada 1-31 decembrie 2021 și face parte din șirul evenimentelor intitulate obiectul lunii la Colecția „Istoria teatrului românesc” Iași: Culoare și interpretare – schițe originale semnate de Theodor Kiriacoff pentru personajul lui Miluță Gheorghiu” din piesa „Chirița în provincie. Organizator este Muzeul Național al Literaturii Române Iași

În perioada 1-31 decembrie 2021, vizitatorii se pot bucura de obiectul lunii, din Colecția „Istoria teatrului românesc” Iași: Culoare și interpretare – schițe originale semnate de Theodor Kiriacoff pentru personajul lui Miluță Gheorghiu din piesa «Chirița în provincie»”. Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la moartea lui Miluță Gheorghiu. A fost 55 de ani pe scena teatrului românesc și a jucat peste 3.000 de roluri, dintre care peste 1.500 au fost în „Chirițele” lui Vasile Alecsandri. Debutul său în „Chirița în provincie” a fost legat de noua concepție despre arta scenică a triumviratului: Aurel Ion Maican, Ion Sava, Theodor Kiriacoff.

La 18 octombrie 1930, publicul pășea în Sala Mare a Teatrului Național din Iași și asista la un spectacol ce avea să marcheze pentru totdeauna un standard al interpretării rolului doamnei Bârzoieni. Câteva dintre aceste trăsături ale personajului Chirițoaiei au fost surprinse și în desenele costumelor scenografului Theodor Kiriacoff realizate pentru premieră. În patrimoniul Colecției „Istoria teatrului românesc” se păstrează toate aceste schițe (32 la număr), în care fiecare personaj are creionată trăsătura psihologică dominantă. Una dintre aceste schițe, ce se va regăsi în colecția Obiectul lunii, este o rochie purtată de Miluță Gheorghiu în piesă. Rochia adevărată se află în expoziția permanentă, un motiv în plus pentru a afla mai multe despre aceasta. Expoziția poate fi admirată de marți până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00 (16:30 – eliberarea ultimului bilet de intrare).

Interpret al faimosului personaj Chirița

Mihail Miluță Gheorghiu s-a născut la 2 octombrie 1897 în orașul Iași și a murit la 10 decembrie 1971 – București. El a fost un celebru actor român de teatru, respectiv de scenă și vodevil! Ceea ce l-a făcut faimos în toată lumea teatrală românească au fost rolurile în travesti din comediile lui Vasile Alecsandri „Coana Chirița” sau „Muza de la Burdujeni”. Actorul este înmormântat în Cimitirul „Eternitatea” din Iași.

„Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al fostei Republici Populare Române, i s-a acordat titlul de «Artist al Poporului» pentru «merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei». Mai departe, în 1967 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural, clasa I. Pe placa funerară a cerut să i se graveze următorul catren: „Așa e lumea, o comedie, Iar noi artiștii care-o jucăm, N-avem dorința alta mai vie, Decât aplauze să merităm». Sunt versuri scrise chiar de Vasile Alecsandri în piesa „Chirița în provincie”.

Gheorghiu, între anii 1923-1964, a primit foarte multe roluri, cel mai cunoscut fiind al «Coanei Chirița». Vodevilurile secolului al XIX-lea, jucate de Miluță s-au transformat în adevărate musical-uri de succes al timpului nostru, atât prin interpretare, cât și prin regia legendarului director artistic Mihai Zirra. Colecția Fonoteca de Aur reține în memoria ei înregistrările făcute la radio de către celebrul actor în anii ’50 – ’60”, arată și Secretariatul Literar al Teatrului Național (TNI) „Vasile Alecsandri” din Iași.

Figură de legendă a Naționalului ieșean

De reliefat că Miluță Gheorghiu face parte din generația de aur creatoare de repere, care a făcut epocă la Naționalul ieșean, alături de actorii Aurel Ghițescu, Anny și Bruno Brăeschi, Nicolae Șubă, Constantin Ramadan, Margareta Baciu, Mărioara Davidoglu sau Virginica Bălănescu.

Printre rolurile în care s-a remarcat marele actor le regăsim și pe: Albert din „Cafeneaua cea mică” de Tristan Bernard; Farfuridi din „O scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale; Figaro din „Bărbierul din Sevilla” de Beaumarchais; Maxime din „Ce vrea femeia” de Alfred Savoir și Etienne Rey; Pyram din „Visul unei nopți de vară” de William Shakespeare; Lujin din „Crimă și pedeapsă” de Paul Ginisty și Hugues Le Roux, adaptare după romanul lui F.M. Dostoievski; Hlestakov din „Revizorul” de Gogol; Nae Girimea din „D’ale carnavalului” de I. L. Caragiale; Napoleon din „Madame Sans-Gene” de V. Sardou; Mitică Popescu din „Mitică Popescu” de Camil Petrescu sau Avocatul din „Anna Karenina” de N.D.Volov, adaptare după romanul lui Tolstoi.