Faimoasă nuntă la Paris, plecată din lumea mondenă a orașului Iași

Editia PDF

20 apr 2024

Nuntă celebră, plecată din lumea mondenă a orașului Iași! Aceasta este legată de o tânără de o frumusețe răpitoare, având un soț extrem de bogat și cu o poveste de viață extrem de incitantă! Femeia a reușit, acum mai bine de un secol, să atragă atenția a mii de bărbați. Ea a servit ca model pentru realizarea uneia dintre cele mai frumoase picturi, celebră până în zilele noastre chiar la Paris. E vorba de Maria Cantacuzino de Chavannes (1822-1898), faimoasă reprezentantă a boierimii din Moldova și cu importante legături ce țin de orașul Iași. Aceasta a acceptat să-i fie model soțului ei, celebrul pictor francez Puvis de Chavannes

O femeie de o frumusețe răpitoare a fost vedetă într-o nuntă celebră, plecată din lumea mondenă a orașului Iași! Aceasta a provocat mințile unor bărbați importanți și s-a căsătorit tocmai la Paris, capitala Franței. Mai mult, a servit ca model pentru realizarea uneia dintre cele mai frumoase picturi, celebră până în zilele noastre, din Orașului Luminilor. Maria Cantacuzino de Chavannes (1822-1898), faimoasă reprezentantă a boierimii din Moldova, l-a avut ca soț pe celebrul pictor francez Puvis de Chavannes.

Maria Cantacuzino de Chavannes a întruchipat-o pe patroana Orașului Luminilor

Maria Cantacuzino de Chavannes (1822-1898) a avut importante legături ce țin de orașul Iași.

„Puțini mai știu, astăzi, că cea care întruchipează pe Sfânta Genevieve – patroana Parisului în picturile murale din Panteonul francez – este o aristocrată română, moldoveancă. Este vorba de Maria Cantacuzino, cea care a acceptat să-i fie model soțului ei, Puvis de Chavannes, pentru seria de fresce amintite. De precizat că aceasta a fost și mătușa pictorului Theodor Pallady, un prieten apropiat al lui Henri Matisse și a lui Ștefan Luchian”, arată Andrei Doicescu. Maria Cantacuzino a plecat la Paris, oraș unde s-a căsătorit.

Chipul celei care a creat vâlvă printre marii bărbați ai Moldovei, la mijlocul secolului al XIX-lea, poate fi admirat și pe simezele din Marea Britanie

Pe de altă parte, chipul celei care a creat vâlvă printre marii bărbați ai Moldovei, la mijlocul secolului al XIX-lea, poate fi admirat și pe simezele din Marea Britanie.

„De data asta, apare în tabloul alegoric «Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul», tot marca Puvis de Chavannes, ce face parte dintr-o mare donație de tablouri pe care întemeietorul galeriei din Dublin, Sir Hugh Lane (1875 -1915), a făcut-o National Gallery din Londra. Datat cu aproximație la 1869, chiar înainte de căsătorie, Maria este modelul pentru Salomeea, fiica Irodiadei. De asemenea, în «Sfânta Radegonda dă azil poeților», pictat pentru primăria orașului Poitiers, Maria Cantacuzino este figura Sfintei Agnes. Apare, de asemenea, în marele tablou «Alma Mater», din principalul Amfiteatru al Universității din Sorbona”, se arată în datele istorice legate de reprezentanta marii familii boierești.

O divă crescută în Târgul Ieșilor

Informațiile despre trecutul Mariei Cantacuzino scot la iveală și elemente extrem de valoroase ce sunt legate de orașul Iași. Aceasta, acum aproape un secol și jumătate, era una dintre cele mai curtate femei. „Locul pe care îl ocupă această distinsă româncă în cugetul și în opera lui Puvis de Chavannes e ceva unic. Un biograf al artistului și prețuitor al operei sale, Marius Vachont, vorbind de formația pictorului, în care influența mamei era așa de adâncă, privește ca tot așa de hotărâtoare în viața lui aceasta a doua influență feminină, înrăurirea acestei femei, pe care el a iubit-o cu pasiune, așa cum a iubit Michelangelo pe Vittoria Colonnat. Maria, fiica marelui logofăt al Moldovei – Nicolae Cantacuzino Deleanu Măgureanu, a copilărit la Iași.

„Născută prin 1822 la Horodniceni, ca al șaptelea copil al familiei, Maria era preferata tatălui care, observându-i sensibilitatea artistică, a îndrumat-o în activități culturale”, arată Elena Rădulescu-Pogoneanu

Chiar pe Dealul Copoului, în clădirea cunoscută astăzi drept Casa Universitarilor, la numărul 9, logofătul deținea Casa Canta. El a avut 18 copii, dintre care doar 7 fete și 6 baieți au supraviețuit. Potrivit obiceiului vremii, 3 dintre fiice au fost trimise la mănăstire.

„Altă fiică, Elena, s-a înecat cu fratele său, Matei, în lacul din parcul moșiei de la Horodniceni – Suceava. Din acea zi, logofătul a părăsit pentru totdeauna Horodnicenii și s-a retras la Hoisești, nu departe de Iași, unde au crescut copiii și nepoții, conacul devenind și casa părintească a revoluționarului de la 1848, Basile Cantacuzino. Născută prin 1822 la Horodniceni, ca al 7-lea copil al familiei, Maria era preferata tatălui care, observându-i sensibilitatea artistică, a îndrumat-o în activități culturale”, arată Elena Rădulescu-Pogoneanu, fosta directoare a Școlii Centrale de Fete din București în revista „Convorbiri literare” din anul 1943.

O mare poveste de dragoste în Franța

Suferind de tuberculoză, în 1850, Maria Cantacuzino a plecat la Paris, conducând-o până la Cernăuți chiar bardul Vasile Alecsandri. „Întreaga călătorie către Hexagon a făcut-o împreună cu Iancu Alecsandri, fratele poetului. Mai apoi, la Paris și în atelierul lui Theodore Chassériau l-a cunoscut pe talentatul creator de picturi murale Pierre Cécile Puvis de Chavannes. Maria l-a încurajat și i-a devenit muză inspiratoare, critic de artă și reazem în extenuanta trudă pentru afirmare. Murind Chasseriau și lăsată singură de soțul Alecu Cantacuzino în locuința pustie din Avenue de Villiers, își petrecea zilele mergând la imensul atelier pentru pânze monumentale, amenajat de Chavannes la marginea Parisului. Peste ani, după decesul soțului la Iași (1884), ieșeanca și pictorul francez s-au căsătorit.

Cu Maria alături, acesta a transpus pe pânză, și apoi pe zidurile marilor instituții, nemuritoarele opere: „Iarna”, „Vara”, „Odihna”, „Munca”, „Pacea”, „Războiul”, tablourile din amfiteatrul Sorbonei, din Biblioteca Bostonului

Cu Maria alături, acesta a transpus pe pânză, și apoi pe zidurile marilor instituții, nemuritoarele opere: „Iarna”, „Vara”, „Odihna”, „Munca”, „Pacea”, „Războiul”, tablourile din amfiteatrul Sorbonei, din Biblioteca Bostonului, din primăria parisiană și din marele templu al culturii franceze, Panthéonul, sub bolțile căruia se odihnesc în veșnicie Rousseau, Voltaire sau Hugo… Peste toate, ultimele trăsături ale Sfintei Genevieve fuseseră creionate pe șevaletul adus lângă patul Mariei, care avea să se stingă în august 1898.

Chavannes n-a mai trăit decât pentru a sfârși cu o încordare supraomenească această ultimă lucrare, cartoanele ultimelor sale creații – testamentul, cum spusese odată – și în care el glorifică, în același timp, patria, religia și admirabila ființă care-i stătuse în ajutor și veghease asupra inspirației lui o întreagă viața. Două luni după, la 24 octombrie 1898, pleca și dânsul. Drept amintire, lasă muzeului din Lyon, orașul în care se născuse, la 14 decembrie 1824, tabloul «Mariei de la Iași»”, se arată în datele istorice legate de această personalitate a capitalei Moldovei. Cei doi sunt înmormântați în vechiul cimitir de la Neuilly – Paris.

Urmăriți BZI.ro și pe