Firma fantomă cu sediul într-o toaletă, anchetată de ANAF: „Cazul RICHRBT” ajunge la Parchet

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

ANAF a transmis către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție dosarul denumit „Cazul RICHRBT”, vizând o rețea complexă de 17 firme implicate în evaziune fiscală, spălare de bani, fals și constituire de grup infracțional organizat. Ancheta vizează o schemă transfrontalieră desfășurată în România, Belgia și Bulgaria, coordonată de doi cetățeni români.

Dosarul „RICHRBT” a fost adus în atenția publicului printr-o investigație Recorder, care a dezvăluit că firma RICHRBT SRL, deși avea cifre de afaceri raportate mai mari decât Coca Cola sau Engie, nu exista în realitate.

Firma își declara sediul principal într-o toaletă publică și depunea documente false la Registrul Comerțului. Ulterior, alte patru firme fantomă au fost identificate, cu cifre de afaceri cumulate de aproape un miliard de euro.

Potrivit ANAF, rețeaua acționa coordonat printr-un modus operandi complex, care includea:

• Preluarea frauduloasă a unor firme existente și transmiterea fictivă a părților sociale;
• Folosirea persoanelor vulnerabile sau cetățenilor străini ca administratori și asociați;
• Documente și identități false, inclusiv certificate digitale obținute ilegal;
• Mutarea fictivă a sediilor și schimbarea denumirilor firmelor, pentru a îngreuna verificările;
• Deschiderea de conturi bancare și platforme financiare necontrolate, dar aparent legitime;
• Folosirea aplicațiilor criptate și VPN-urilor pentru comunicare și transfer de date.

Prejudicii și măsuri asigurătorii

Prejudiciul estimat adus bugetului statului se ridică la aproape 6 milioane de lei, rezultat din neplata TVA-ului și a impozitului pe profit. Până în prezent, ANAF a aplicat măsuri asigurătorii asupra bunurilor și conturilor firmelor implicate, confiscând peste 1,3 milioane de lei și peste 6.000 de panouri fotovoltaice, cu o valoare estimată de 1,65 milioane de lei.

Investigația ANAF, derulată între august 2024 și august 2025, a scos la iveală că fiecare nivel al grupului avea un rol clar definit, de la coordonatori și intermediari, până la persoane interpuse folosite pentru semnarea documentelor și deschiderea conturilor bancare.

„Pe lângă evaziunea fiscală, inspectorii Antifraudă au identificat indicii privind spălare de bani, fals în acte, uz de fals și constituire de grup infracțional organizat. Dosarul, documentat complet pe parcursul unui an, a fost transmis Parchetului pentru evaluare și sancționarea întregului mecanism al ilegalităților”, a declarat Adrian Nica, președintele ANAF.

Ancheta a beneficiat de cooperarea cu instituții din România și state membre UE, analizând date fiscale, bancare și comerciale pentru a descoperi tranzacțiile suspecte. Sectorul vizat, comerțul cu echipamente fotovoltaice, a devenit țintă pentru astfel de fraude, ANAF intensificând controalele în ultimul an.

În prezent, dosarul se află la Parchet, care va continua cercetările penale și va stabili răspunderea persoanelor implicate.