Dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu revine puternic în Germania, pe fondul schimbărilor geopolitice majore și al temerilor legate de o eventuală retragere a sprijinului american pentru Europa.
Friedrich Merz, liderul CDU/CSU și viitorul cancelar german, consideră că Germania și UE trebuie să își asigure propria apărare, independent de Statele Unite, mai ales în contextul unei administrații Trump care dă semnale de apropiere față de Rusia.
Serviciul militar, din nou pe masă
Într-un moment de intensificare a tensiunilor internaționale, suspendarea serviciului militar, în vigoare din 2011, este considerată de conservatori drept o vulnerabilitate majoră.
Florian Hahn, deputat CSU și expert în apărare, a declarat pentru „Bild” că reintroducerea recrutării este inevitabilă: „Primii recruți vor trebui să treacă porțile cazărmii în 2025”.
Aceeași poziție este susținută și de fostul ministru de Externe, Joschka Fischer, care, deși în trecut era un adversar al serviciului militar obligatoriu, acum pledează pentru reintroducerea acestuia „pentru ambele sexe”, considerând că altfel Europa nu își va putea asigura apărarea.
O armată europeană mai puternică – un imperativ?
Partidul conservator CDU/CSU, aflat în negocieri cu social-democrații (SPD) pentru formarea unui nou guvern, insistă asupra necesității unei Bundeswehr mai numeroase și mai bine pregătite. „Nu vom putea face față cifrelor actuale”, a declarat Friedrich Merz, fără a preciza numărul exact de soldați necesari.
În prezent, Bundeswehr are 181.174 de militari activi, un număr considerat insuficient în contextul provocărilor de securitate cu care se confruntă Europa.
Fostul guvern, prin ministrul Apărării Boris Pistorius, lansase deja ideea unui recensământ obligatoriu al tinerilor pentru a evalua potențialul de recrutare. Însă trecerea la un sistem de recrutare obligatorie ridică probleme logistice majore, întrucât infrastructura Bundeswehr a fost slăbită de ani de subfinanțare.
Dacă planurile noului guvern vor deveni realitate, Germania s-ar alătura altor țări europene, precum Suedia sau Finlanda, care au reintrodus recrutarea militară în fața amenințărilor din Est. Rămâne de văzut dacă societatea germană, obișnuită cu o armată bazată pe voluntariat, va accepta această schimbare drastică.