Hărțile cu aurul, uraniul și metalele rare din Apuseni au fost vândute pe furiș către străini. România a pierdut miliarde, fără să știe!

În anii ’70, România deținea una dintre cele mai valoroase arhive geologice din Europa. Institutul de Prospecțiuni Ecologice din Deva stoca, într-un seif știut doar de specialiști, hărți detaliate cu cele mai bogate zăcăminte de aur, cupru, argint, uraniu și metale rare din județele Hunedoara, Alba și Bihor. Perla coroanei: mina de uraniu de la Băița-Plai și rezervele aurifere din Apuseni.

Toată această comoară informațională, adunată în zeci de ani de muncă de geologii români, ar fi putut sta la baza unui program de relansare economică și industrială a țării. Dar România nu a ales calea dezvoltării. În schimb, aceste hărți au ajuns, pe căi obscure și în absența oricărei dezbateri publice, în mâinile unor companii străine, în special canadiene. Gabriel Resources, grupul implicat în proiectul de la Roșia Montană, este doar vârful aisbergului.

Jefuirea tăcută a munților Apuseni, în timp ce românii protestau la Roșia Montană

În timp ce opinia publică era ținută ocupată cu dezbaterea aprinsă despre Roșia Montană, în spate, alte zeci de concesiuni miniere au fost vândute în tăcere. Mina Gura Barza, mina Rovina, mina Ruda, mina Sărăcâm – toate au fost cedate, fără nicio transparență, unor companii din Canada și, mai nou, chiar și din China, prin intermediari.

Unul dintre puținii care a avut curajul să semnaleze aceste tranzacții suspecte a fost fostul director al unei companii miniere, Vasile Stânca. Dar într-un sistem unde politicienii și presa erau cumpărați, iar opinia publică direcționată către o singură problemă, semnalele de alarmă au fost ignorate.

Minvest Deva – faliment cu premeditare, urmat de apariția unor firme obscure

Minvest Deva, compania de stat care exploata rezervele din zona Brad–Certeju de Sus–Rovina, a fost împinsă deliberat spre faliment. Prin subfinanțare, contracte păguboase și presiuni pentru privatizare, compania a fost distrusă. Imediat după, a apărut MineXFor Deva – o nouă firmă cu acționari controversați, precum Cătălin Chelu și Ovidiu Tender. Tot atunci apare și Eurogold Deva, cu acționariat majoritar canadian. Iar în scurt timp, toate minele din jurul Devei ajung sub controlul noilor jucători străini.

Metalele rare, cadoul oferit Chinei

Într-unul dintre cele mai grave episoade ale acestui jaf tăcut, o firmă din China a preluat, printr-un interpus, controlul asupra unor zăcăminte de metale rare – esențiale pentru industria militară și cea de tehnologie avansată. România a cedat astfel, fără să opună rezistență, o resursă strategică cu valoare pe termen lung incalculabilă. În timp ce țara întreagă protesta față de proiectul Gabriel Resources, autoritățile au permis tăcuta jefuire a cinci mine de aur din Hunedoara, unde rezervele ar fi fost chiar mai mari decât la Roșia Montană. Diferența? Nu a existat nicio opoziție, niciun scandal, nicio dezbatere. Totul a fost făcut pe ascuns.

Singura exploatare activă rămasă este cariera de cupru de la Roșia Poieni, în județul Alba. Restul zăcămintelor au fost „parcate” de marile corporații, în așteptarea unei conjuncturi politice favorabile. România a pierdut zeci de miliarde de euro din resursele sale strategice, fără să obțină aproape nimic în schimb. Nimeni nu a fost tras la răspundere. Nicio comisie parlamentară nu a anchetat vânzările. Niciun vinovat. Totul s-a făcut pe tăcute.

Aceasta nu este doar o poveste despre aur și uraniu. Este o poveste despre cum o țară bogată a fost sărăcită sistematic de propriii săi conducători, care au vândut tot ce se putea vinde în spatele ușilor închise. Iar românii, din păcate, continuă să plătească nota de plată pentru o clasă politică ce a trădat interesul național.