Terapeuții sugerează ca acest cuvânt să nu mai fie folosit niciodată, pentru că produce efecte toxice asupra psihicului. Este vorba despre banalul „ar trebui”, o formulare pe care o folosim frecvent în conversațiile interioare: „ar trebui să mă apuc de curățenie”, „ar trebui să trec peste asta” sau „ar trebui să fiu mai productiv”.
Potrivit psihologilor, acest tip de limbaj creează o presiune internă nerealistă, alimentată de rușine, vinovăție și judecată. În loc să ne încurajeze, aceste expresii duc la procrastinare și la o deconectare de la propriile dorințe și valori. Eliminarea acestui cuvânt din vocabular poate schimba semnificativ modul în care ne raportăm la viață, decizii și responsabilități.
Terapeuții sugerează ca acest cuvânt să nu mai fie folosit niciodată în conversațiile interioare
Terapeuții sugerează ca acest cuvânt să nu mai fie folosit niciodată în conversațiile interioare, pentru că el induce o obligație care nu a fost rațional analizată sau conștient asumată. Carrie Howard, terapeut specializat în gestionarea anxietății, explică faptul că „ar trebui” este o distorsiune cognitivă frecventă, un automatism mental care ne impune sarcini și comportamente fără a ține cont de realitatea noastră emoțională sau de prioritățile personale. Formulări precum „n-ar trebui să mănânc acel desert” sau „ar fi trebuit să răspund altfel” reflectă o judecată dură asupra sinelui și alimentează sentimentul de vinovăție.
Aceste „ar trebui” pot proveni din presiuni externe, familia, cultura, societatea și pot crea un dezechilibru între ceea ce vrem cu adevărat și ceea ce ni se spune că ar trebui să vrem. Psihoterapeuta Meghan Watson subliniază că folosirea excesivă a acestui cuvânt indică o deconectare profundă de la nevoile și valorile autentice.
De exemplu, dacă simți că „ar trebui” să ierți un prieten imediat, s-ar putea să ignori nevoia ta reală de timp pentru procesare emoțională. Această grabă spre iertare, dictată de un „ar trebui”, alimentează rușinea și autosabotajul, în loc să promoveze o vindecare autentică.
Cum să eviți acest cuvânt care îți sabotează încrederea și motivația
În locul expresiei „ar trebui”, specialiștii recomandă să folosim alternative precum „aleg să”, „vreau să” sau „am nevoie să”. Aceste formule redau individului controlul și claritatea asupra motivațiilor sale. De exemplu, în loc să spui „ar trebui să-mi termin proiectul”, poți spune „aleg să lucrez la proiect pentru că îmi doresc să progresez în carieră”.
Astfel, acțiunea este motivată intern, nu impusă de o voce critică interioară. Potrivit lui Howard, diferența este că primul mod de gândire naște vinovăție, pe când al doilea stimulează angajamentul și autonomia personală.
Procesul implică conștientizare. Prima etapă este să observi când folosești acest cuvânt, apoi să te întrebi: „De ce simt că trebuie să fac asta?”, „Este o alegere conștientă sau o obligație indusă de alții?”. Psihologii sugerează și un exercițiu util: înlocuiește fiecare „ar trebui” cu o întrebare clară despre dorințele sau valorile tale. Dacă spui „ar trebui să ies la alergat”, întreabă-te: „Îmi doresc să ies la alergat pentru sănătatea mea?” Acest tip de reflecție te poate reconecta cu intențiile reale și îți poate aduce mai multă claritate și satisfacție în alegeri.
Schimbarea nu este ușoară, mai ales dacă acest limbaj ți-a fost transmis constant încă din copilărie. Totuși, Watson încurajează răbdarea:
„Suntem cu toții lucrări în curs de desfășurare. Merită să ne acordăm spațiu să învățăm un nou mod de a ne vorbi.”
Prin eliminarea acestui cuvânt din vocabular, îți construiești o relație mai blândă și autentică cu tine însuți. Așa cum am subliniat deja, terapeuții sugerează ca acest cuvânt să nu mai fie folosit niciodată.