Îl vedeți? Are 102 ani și vorbește două limbi străine. Povestea lui Dumitru Zota, unul dintre cei mai bătrâni ieșeni! Care este secretul longevității?

Un ieșean a ajuns la venerabila vârstă de 101 ani, iar peste câteva zile va împlini 102 ani. Nu mai este în putere, dar face multe lucruri pe care oameni mult mai tineri decăt el nu le pot face

Este greu de numărat până la 102, dar de trăit atâția ani… La câțiva zeci de kilometri de Iași, în comuna Gorban, trăiește unul dintre cei mai bătrâni ieșeni. Dumitru Zota a trecut prin multe de-a lungul vieții, iar acum, în pragul vârstei de 102 ani, își amintește căte a avut de tras pe pământ. Bărbatul a fost căsătorit de două ori și are doi copii. Niciunul dintre ei nu locuiește cu el. S-au stabilit la București și ajung la Gorban din când în când. De bătrân se mai îngrijește un vecin și îl mai ajută cu ce se poate. Totuși, Dumitru Zota se îngrijește singur.

Dumitru Zota, unul dintre cei mai bătrâni ieșeni are 102 ani de viață

Reporterii BZI au discutat cu Dumitru Zota. Bătrânul a povestit cum a ajuns pănă la această vârstă și care este secretul longevității sale.

stirilebzi.ro

Se oferă salarii atractive, asigurare privată de sănătate, tichete cadou! Ce farmacie caută angajați

Stirile PROTV

Șoferii pot reduce cu 25% consumul de carburant dacă renunță la un singur element din...

”Este greu să ajungi la 102 ani…Am trecut prin multe greutăți… Am fost căsătorit de două ori și am doi copii. Sunt stabiliți la București. Nu prea vin pe aici. Am un vecin care are grijă de mine… Mai fac și eu câte ceva, dar s-au dus puterile”, a început povestea Dumitru Zota. Bătrânelul are un program bine stabilit. Doarme destul de mult, iar asta pare să-i prindă bine. ”Am ajuns la 102 ani, dar am dormit seara, de pe la 7-8, și până dimineața, tot pe la 7-8. Noaptea mă mai trezesc de două-trei ori… Dimineața îmi fac un ceai și mai fac căte ceva pe lângă casă. Acum aș vrea să curăț via, dar să văd dacă am putere…”, a mai spus Dumitru Zota.

Două limbi străine știe Dumitru Zota

Bătrânelul ajuns la 102 ani știe să vorbească în limba rusă și în limba germană. Dumitru Zota a trecut prin multe greutăți. După ce a terminat armata, a ajuns în Război și a fost prizonier.

”Eu am făcut armata la Jandarmi, după Război am fost prizonier. În Germania am stat vreo doi ani. Am învățat germana bine… Știu și rusește…”, a mai spus bătrânelul.

Pe 15 aprilie va împlini 102 ani, iar Silviu Isari, viceprimarul cu atribuții de primar al comunei Gorban, îl va premia pe simpaticul bătrânel. La Gorban se pare că de-a lungul timpului au existat persoane care au depăși 100 de ani.

Cea mai bătrână femeie din comuna Gorban a murit la 104 ani

Bunica Maria a fost cea mai bătrână femeie din comuna Gorban. A trăit 104 ani. Oricine ajungea în fața porții ei era poftit în casă, într-o cămăruță mică, ce nu trecea prea mult de un metru jumatate înălțime. Bătrâna făcea curat zilnic în odaie și îngrijea fiecare plantă în parte din grădina din spatele bordeiului. Dacă ar fi povesti prin tot ce a trecut, cel mai probabil nu ar mai fi terminat până în ziua când a închis ochii. Însă, mereu cu zâmbetul pe buze, a încearcat să împărtășească mereu câteva vorbe ce merită ascultate. Maria Ilas a prins ambele războaie mondiale, iar, după cum spune ea, nu există ceva mai rău pe lume decât lupta dintre oameni.

”Acum se trăiește bine, zile să ai. Am prins ambele războaie, am trecut prin foc, prin sabie, prin foamete… Am dus vremuri grele. Mai trecea câte o zi și îi mulțumeam Lui Dumnezeu că am scăpat cu viață. Nu-i bine să ai nici prea multe zile”, a povestit bătrâna când era încă în viață.

Povești fără sfârșit

Este greu de descris în cuvinte ceea ce simți când ești în apropierea unei persoane care a ajuns la o asemenea vârstă. Asta ar spune oricine ar sta preț de câteva secunde lângă bătrana ieșeancă. De când se știe, nu a părăsit locurile natale, excluzând zilele când ploua cu gloanțe, în timpul războaielor. Secretul longevității acestor bătrâni este practic inexistent. Femeia nu a făcut nimic deosebit, însă nu a făcut niciodată excese.

Din câte a povestit ea, nu a mâncat niciodată prea mult, punând accent pe activitatea fizică.