Premierul Ilie Bolojan a declarat că reforma administrației locale ar urma să fie adoptată în luna ianuarie, iar bugetul pe 2026 să fie aprobat în februarie. Reforma prevede măsuri pentru descentralizarea competențelor, întărirea capacității administrației și eficientizarea cheltuielilor, inclusiv cele de personal. Premierul a explicat că fiecare autoritate locală va decide dacă reduce cheltuielile sau numărul de posturi ocupate, astfel încât economia totală să fie de aproximativ 10%.
Ilie Bolojan a precizat că Guvernul pregătește adoptarea reformei administrației locale chiar în această lună. Prim-ministrul a explicat că măsurile urmăresc atât descentralizarea competențelor, cât și eficientizarea cheltuielilor de personal. Această inițiativă este parte a strategiei de reducere a deficitului bugetar, estimat pentru 2026 la 6,4% din PIB.
„Reforma administraţiei, conform discuţiilor pe care le-am avut în coaliţie, ar urma să se facă în cursul lunii ianuarie, în următoarele săptămâni, în a doua jumătate a lunii ianuarie. Iar bugetul ar trebui să îl pregătim începând de săptămâna viitoare şi în luna februarie să-l adoptăm.
Reforma administraţiei, pe de o parte, prevede întărirea capacităţii administraţiei de a-şi exercita competenţele, de exemplu, să-şi încaseze impozitele, să menţină disciplina în construcţii, prevede măsuri pentru a descentraliza competenţe, transferuri de active, de terenuri, de clădiri, baze sportive către autorităţile locale, dar prevede şi măsuri care să le reducă cheltuielile şi să îi facă mai eficienţi, inclusiv cheltuiele de personal”, a declarat Ilie Bolojan, sâmbătă seară, la Digi 24.
Potrivit premierului, reforma urmărește ca administrațiile locale să devină mai funcționale și să gestioneze resursele publice într-un mod mai eficient, fără a depinde de majorări de taxe sau impozite. În acest context, măsurile de reducere a cheltuielilor cu personalul fac parte dintr-un plan mai amplu de echilibrare a bugetului.
Reduceri de cheltuieli sau ajustări de personal anunțate de Bolojan
Ilie Bolojan a subliniat că autoritățile locale vor decide singure cum să atingă reducerea cheltuielilor, fie prin diminuarea salariilor, fie prin ajustarea numărului de angajați. Scopul general este ca economiile să se ridice la aproximativ 10% din cheltuielile administrației.
„Ele diferă de la o administraţie la alta pentru că propunerea este să se reducă actualele grile cu un procent, în aşa fel încât, per total, să avem o reducere de administraţii de aproximativ 10%. (…)
Poate unii se pensionează, de exemplu, poate ai un personal care are sporuri la limita maximă şi vrei să le reduci, dar reducerea de cheltuire în administraţie este necesară pentru că, conform simulărilor care le-am făcut, avem situaţii foarte diferite în care, la acelaşi număr de locuitori într-o comună, avem primării care, după ce s-ar face această reducere de personal, conform unei grile care se stabileşte la nivel naţional, au personal mai mic decât noul nivel.
Deci oamenii ăia au avut grijă de fonduri, nu au angajat în exces. Dar avem primării, cu acelaşi număr de locuitori care îi gestionează, al căror personal depăşeşte noua valoare şi atunci, acolo unde au surplus de persoane, este clar că lucrurile nu sunt în regulă”, a explicat Bolojan.
Această metodă permite flexibilitate, astfel încât fiecare primărie să își ajusteze personalul în funcție de necesități și să nu fie afectate zonele unde administrația funcționează deja eficient. Premierul a mai precizat că reformele nu vor fi uniforme pentru toate autoritățile, ci adaptate contextului local.
Ilie Bolojan: Reducerea cheltuielilor, singura opțiune fără majorarea taxelor
Ilie Bolojan a accentuat că reducerea cheltuielilor în administrație este singura măsură prin care Guvernul poate evita creșterea taxelor și a impozitelor. Aplicarea acestor măsuri ar permite, de asemenea, continuarea politicilor de dezvoltare economică și reducerea costurilor cu dobânzile.
„Este singura formulă pe care o putem pune în practică, în aşa fel încât să nu mai creştem taxe, să nu mai creştem niciun fel de impozite şi dacă facem aceste reduceri şi urmărim politici care să creeze condiţii de dezvoltare, pentru că trebuie să facem şi acest lucru, începând din acest an, atunci suntem în situaţia în care anul trecut, în jumătate de an, am redus deficitul de la 9,4% cât era în 2024 la 8,4% şi deci putem să reducem cu două puncte procentuale, să venim la 6,4% din PIB, maxim ceea ce înseamnă că vom plăti dobânzi nu doar mult mai mici în sumă totală, ci nivelul dobânzilor pe care le va achita România va scădea destul de mult, ceea ce ne va scădea şi mai mult costul cu dobânzile”, a explicat Bolojan.
Potrivit Executivului, reformele și ajustările de personal vin într-un context mai larg al politicilor fiscale pentru 2026. Guvernul a stabilit deja creșterea salariului minim, reducerea veniturilor parlamentarilor cu 10% și diminuarea subvențiilor pentru partide, măsuri menite să echilibreze bugetul și să sprijine administrația publică.
Despre salariile și pensiile speciale nimic ?
Un dobitoc. Confunda primaria cu un serele. Ce vina are primaria ca oamenii din sat sunt saraci si ca suma impozitelor este mica? Dezvoltarea economica a intregului teritoriu este atributia guvernului, nu a primarului.
Bolojan spune ca anul trecut a facut economie la buget de 4 mld lei si lasa sa se inteleaga ca asa a redus el deficitul bugetar. O minciuna. In 2025, guvernul a cheltuit mai putin cu 53,5 mld lei, din care 4 mld lei din taieri salariale si concedieri si restul de 49,5 mld lei din anularea sau sistarea investitiilor.
sa mi bat pl de chelia lui
intre sprincenele lui
Nouă ne plac bananele viguroase și blugii rupți desfăcuți în fund
sa ne bagam un pizdol in chelia lui bolojan ! succes , se poate!