Ilie Bolojan blochează deplasările oficiale în străinătate. Ce se întâmplă cu delegațiile

Premierul Ilie Bolojan a emis o decizie astăzi, 9 iulie 2025. Toate deplasările externe ale ministerelor și instituțiilor subordonate sunt supuse aprobării stricte a Cancelariei sale. Numărul delegaților, durata vizitelor și relevanța acestora vor fi acum restricționate dramatic, în temeiul „utilizării eficiente a fondurilor publice”.

Ce prevede decizia Guvernului de a interzice deplasările oficiale în străinătate

Documentul intern, obținut de Antena 3 CNN, stabilește patru reguli-cheie:

• Prioritizare strictă a deplasărilor – doar cele „strict necesare” pentru funcțiile instituționale și strategiile din programul de guvernare rămân permise.
• Număr minim de participanți, doar cei esențiali.
• Durată redusă la strictul necesar – fără deplasări prelungite, „doar cât trebuie”.
• Cereri cu minimum 5 zile înainte, ideal 7 zile, pentru a se încadra în termenele de aprobare.

Cancelaria avertizează că memorandumurile venite mai târziu nu vor fi aprobate, indiferent de motiv.

Experții atrag atenția că interdicția „din pix” a călătoriilor oficiale ar putea afecta proiectele diplomatice, atragerea de fonduri UE și prezența României în foruri internaționale. Monitorizarea prea severă a călătoriilor poate să îngroape spiritul de colaborare și dinamismul instituțional.

13:41

FOTO Furtună politică în România: PSD amenință cu retragerea de la guvernare și schimbarea Executivului

08:52

FOTO Încăpățânarea lui Ilie Bolojan deranjează la maximum! Pur și simplu nu vrea!

În loc să fie promovată o „utilizare eficientă a banului public”, există riscul ca această abordare să devină o barieră birocratică: cereri respinse automat, întârzieri și oportunități ratate.

Schimbarea survine după o serie de măsuri de restrângere bugetară, printre care amânarea unor proiecte publice și control pandemic al cheltuielilor. Bolojan argumentează că România trebuie să reducă deficitul și să investească mai inteligent, dar nu toți văd această decizie ca o mișcare strict contabilă.

Unii susțin că, un an mai târziu, ar fi fost mai constructiv ca Guvernul să ofere:

• Indicatori clari privind ce este considerat „strict necesar”;
• Transparență în privința sumelor economisite;
• Criterii de evaluare a impactului internațional al delegațiilor guvernamentale.

Decizia lui Bolojan de a pune orice delegație în afara țării sub ștampilă centrală este inedită în istoria recentă. Într‑un context economic precar, eficientizarea cheltuielilor este rezonabilă. Însă dacă austeritatea devine o frână birocratică, România riscă să se izoleze în fața comisilor europene, diplomaților și investitorilor.

Al doilea pachet de măsuri fiscale, anunțat de Ilie Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că al doilea pachet de măsuri fiscale de austeritate va fi prezentat la finalul lunii iulie, după ce primul set – cu aplicare de la 1 august – a stârnit deja îngrijorări și nemulțumiri în rândul populației.

Noul pachet va include măsuri pentru întărirea capacității ANAF de colectare a taxelor, în special în zona prețurilor de transfer și a combaterii evaziunii fiscale. Bolojan a subliniat necesitatea unui cadru legislativ modern și a unor criterii stricte de performanță pentru funcționarii din ANAF, avertizând că cei care nu le respectă vor fi înlocuiți.

O parte esențială a reformelor anunțate vizează eliminarea privilegiilor din sistemul de pensii speciale, în special cele din Justiție. Premierul a criticat vârsta medie de pensionare a judecătorilor – 48-50 de ani – și cuantumul pensiilor acestora, care ajung la 5.000 de euro, considerându-le o nedreptate socială și o frână în atragerea fondurilor europene.

El a promis că aceste anomalii vor fi corectate prin lege, în conformitate cu jaloanele asumate prin PNRR, pentru a aduce mai multă echitate și sustenabilitate în sistemul public.