Ilie Bolojan, taie de la mame, pensionari dar continuă să angajeze mii de bugetari! Reforma statului român doar pentru săraci

Florin Cîțu acuză Guvernul Bolojan că a crescut numărul bugetarilor cu peste 1.500, deși promitea reduceri masive. Ilie Bolojan a  tăiat tot ce s-a putut în ultimele luni. A tăiat de la persoanele cu handicap, a tăiat de la mamele aflate în concediu creștere copil, a tăiat de la pensionari și de pe oriunde se putea. Însă când vine vorba despre aparatul gras al statului român, ăla în care se papă sute de milioane de euro, lucrurile nu stau tocmai așa.

Număr bugetari România în creștere, deși Guvernul Bolojan promite reduceri

Numărul bugetarilor din România a crescut cu peste 1.500 în ianuarie 2026, potrivit datelor prezentate de Florin Cîțu, în ciuda angajamentelor Guvernului condus de Ilie Bolojan privind reducerea aparatului de stat.

Informația principală: numărul bugetarilor a crescut cu aproximativ 1.510 persoane în ianuarie 2026, contrar planurilor de reducere anunțate oficial.

Fostul premier liberal susține că există o discrepanță majoră între discursul public al Executivului și realitatea din administrația publică, acuzând un dublu standard în aplicarea reformelor.

13:41

FOTO Furtună politică în România: PSD amenință cu retragerea de la guvernare și schimbarea Executivului

08:52

FOTO Încăpățânarea lui Ilie Bolojan deranjează la maximum! Pur și simplu nu vrea!

Date oficiale: creștere de peste 1.500 de posturi într-o lună

Conform informațiilor prezentate de Florin Cîțu, bazate pe date publicate de Ministerul Finanțelor, numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice a crescut de la 1.278.795 în decembrie 2025 la 1.280.305 în ianuarie 2026.

Această evoluție indică o majorare de aproximativ 1.510 angajați în doar o lună, ceea ce ridică semne de întrebare în contextul reformelor anunțate.

Declarația fostului premier este clară și nu lasă loc de interpretări:

„Foarte ciudat. În ianuarie 2026, numărul posturilor ocupate în aparatul de stat a crescut la 1.280.305 persoane, de la 1.278.795 în decembrie 2025. Adică încă 1.510 posturi ocupate în plus”, a scris Florin Cîțu pe Facebook.

Promisiuni de reformă versus realitate administrativă

Creșterea numărului de angajați vine într-un moment în care Guvernul Bolojan promovează un pachet amplu de reforme, menit să reducă cheltuielile bugetare și să eficientizeze administrația publică. Printre măsurile anunțate se numără desființarea a mii de posturi și limitarea cheltuielilor salariale din sectorul public. Reducerea aparatului administrativ este una dintre componentele centrale ale acestui plan.

Totuși, datele recente privind număr bugetari România par să contrazică direcția declarată, alimentând criticile venite din zona politică și economică.

Măsurile anunțate de Guvernul Bolojan

Executivul condus de Ilie Bolojan a propus o serie de măsuri concrete pentru reducerea dimensiunii aparatului de stat și creșterea eficienței administrative.

Printre cele mai importante inițiative se regăsesc desființarea a 6.102 posturi de consilieri personali, reducerea cu 25% a posturilor din instituțiile prefectului și diminuarea cu 30% a numărului maxim de angajați din unitățile administrativ-teritoriale. De asemenea, este vizată și reducerea personalului din poliția locală, în funcție de dimensiunea populației, o măsură menită să coreleze resursele umane cu nevoile reale ale comunităților.

Aceste propuneri au fost prezentate ca parte a unui efort mai larg de disciplină fiscală și reorganizare administrativă.

Critici și semne de întrebare privind implementarea reformei

În contextul acestor măsuri, creșterea efectivă a numărului de angajați ridică întrebări legate de ritmul și modul de implementare a reformei. Criticii susțin că există o diferență între intențiile declarate și acțiunile concrete, iar datele privind număr bugetari România devin un indicator esențial al credibilității politicilor guvernamentale.

Deocamdată, nu există o explicație oficială detaliată privind creșterea înregistrată în ianuarie 2026, ceea ce alimentează speculațiile și dezbaterea publică.