Imagine surprinzătoare! Au plecat berzele din Iași. Stoluri mari de păsări au fost văzute în județ

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Au plecat berzele din Iași. Anul acesta au început migrația la aproximativ aceeași dată ca în 2018. Anul trecut, păsările au pornit mai devreme cu o săptămână spre țările calde.

Conform specialiștilor, primii care pleacă sunt puii, fiind urmați la câteva zile de păsările adulte. Specialiștii mai precizează că berzele zboară în grupuri mari.Berzele zboară deasupra curenților calzi de pe uscat (termali), iar stolurile sunt de peste 100 de păsări, ajungând uneori la 10.000.

Aerul cald împinge păsările în sus, iar la baza curenților, acestea pot plana. Urcă în doar 3-4 minute la altitudinea de 800 de metri. Nu zboară niciodată deasupra apelor, deoarece acolo sunt curenți reci.

„Din cauza mărimii lor şi a aripiilor lungi şi late, berzele nu pot efectua zboruri active prin bătăi de aripi o perioadă mai lungă de timp. Astfel, ele sunt nevoite să parcurgă cea mai mare parte a drumului prin zbor planat. În acest scop, berzele se folosesc de curenţii calzi ascendenţi care se formează ziua deasupra uscatului. În aceste locuri, aerul cald se ridică ca într-un horn purtând în sus şi berzele. Rotindu-se cu aripile întinse, berzele ating în 3-4 minute înălţimi de 600-800 m, după care una câte una încep să părăsească curentul ascendent”, explică specialiștii.

„Într-un front larg, probabilitatea găsirii unui alt curent ascendent creşte. Aflate în zbor planat, glisează 3-50 de kilometri până la următorul „horn”, de unde este reluat procedeul descris. În mod firesc, berzele pot migra numai ziua şi numai deasupra uscatului, pentru că deasupra suprafeţelor de apă nu se formează curenţi calzi ascendenţi”, mai precizează specialiștii.

Fotografia aceasta a fost postată pe pagina de Facebook „Codrii Iașilor – cunoaștem, prețuim, păstrăm” și a fost surprinsă în Valea Satului din comuna Grajduri.

Anul trecut, berzele au migrat imediat după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Una dintre explicațiile plecării destul de timpurii poate fi și seceta din zonă, care a dus la secarea mlaștinilor din care păsările își procurau hrana.